Domnul Wilder și cu mine de Jonathan Coe

Acest roman mi-a fost recomandat de o revistă literară și nu mi-a înșelat așteptările. Este un exercițiu de admirație pentru Billy Wilder, regizorul unora din cele mai bune comedii de la Hollywood: Șapte ani de căsnicie, Apartamentul și mai ales Unora le place jazzul. 

Regizorul Billie Wilder era un regizor german, de fapt austriac, evreu din Galiția austriacă. Mă gândesc câte personalități din această provincie au ajuns și au devenit faimoase în America. La începutul anilor 30  la studiourile germane UFA Billie, ulterior la Hollywood Billy Wilder era coleg cu Fred Zinnemann, sau Robert Siodmak, ulterior regizori celebri la Hollywood, autorii unora din cele mai bune westernuri. Dacă Germania a pierdut din cauza lui Hitler fizicieni celebri, scriitori celebri, iată că a pierdut și regizori din cei mai mari.

Este o evocare tristă și nostalgică a acestui regizor celebru. Tânăra Calista cu mamă englezoaică și tată grec ajunge să cunoască întâmplător la Los Angeles pe acest regizor celebru și pe IAL Diamond zis și Iz, scenaristul lui preferat. Și aici am avut un șoc, Billy Wilder spune despre Diamond că este român!? Am cercetat biografia lui și Diamond s-a născut în 1920 la Ungheni, România Mare. Diamond a emigrat cu familia în SUA când acesta avea 9 ani. A absolvit matematica la Columbia University, dar a fost atras de scenografia de film și a colaborat cu Billy Wilder la cele mai bune  filme ale lui. 

Calista devine asistenta lui Diamond la penultimul lui film, Mitul Fedorei. Wilder filma acest film prin insulele grecești catre mi-a amintit cu nostalgie de vacanțele din Grecia, pentru că am ajuns și eu în Corfu sau Lefkada. Wilder, născut în 1906 a murit foarte bătrân în 2002 și a încetat să mai lucreze din 1981. A dorit să regizeze Lista lui Schindler, pe care l-a realizat Spielberg și care a fost admirat de Wilder, cu toate că pe la sfârșitul anilor 70 avea o opinie mefientă privind tinerii bărboși. Wilder avea și o socoteală personală cu Holocaustul, mama, familia lui pieriseră în Holocaust! În calitate de colonel american la Londra, după război avusese ocazia să vadă și apoi să facă un documentar din toate peliculele înregistrate în lagărele de concentrare.

Pentru Calista, personajul feminin principal al romanului cunoștința cu Billy Wilder, i-a marcat destinul, a devenit ulterior compozitoare de muzică de film. Aș mai remarca un lucru interzis nouă românilor în comunism, faptul că tânăra Calista ajunge să facă o excursie în America din Grecia aflată sub regimul dictatorial al coloneilor din anii 60-70. Apoi și faptul că pe la jumătatea anilor 70, Grecia de abia începuse să devină un loc de vacanțe la mare. O altă șansă a Greciei  a fost prăbușirea comunismului în Europa de Est și Balcani de unde vin azi grosul turiștilor. Una din cele mai frumoase scene ale romanului este aceea când, invitată împreună cu Wilder de șofer la ferma fratelui acestuia  din apropierea Parisului degustă brânza Brie unsă pe pâine împreună cu un pahar de vin.

Vă propun să citiți acest roman fermecător și nu o să vă pară rău. Titlul original al romanului este Mr. Wilder and Me.