Slow Horses seria a treia

În fine și seria a treia a serialului Slow Horses  s-a finalizat.  Este compusă din 6 episoade, ultimul fiind distribuit azi, 27 decembrie 2023.

Atunci când s-a difuzat prima serie Slow Horses, distribuită de Apple am căutat romanele scrise de Mick Herron din care s-a inspirat serialul. Mick Herron este un emul al lui John Le Carre, faimosul autor al romanelor de spionaj din vremea Războiului Rece. I-am citit toate romanele lui Herron și acum le pot vedea ecranizate. 

Romanele lui Herron sunt inspirate din o secție imaginară a MI5 - contraspionajul britanic. Are sediu undeva în centrul Londrei, într-o clădire anonimă. Șeful Slow Horses este Jackson Lamb (Garry Oldman) care este un individ slinos, fumează mult, trage bășini, mănâncă nesănătos. Dar de fapt este un expert al spionajului din vremurile când lucra sub acoperire în țări comuniste. Sub conducerea lui se află cei care sunt considerați ciurucurile MI5. Dar în romanele lui Herron ei sunt superiori celor care lucrează la sediul central MI5. Între ei se disting River Cartwright (Jack Lowden), bunicul lui  fiind fost șef MI5, Catherine Standish (Saskia Reeves), alcoolică, parteneră a unui alt fost șef al MI5. Mai este și expertul IT Roddy Ho (Cristopher Chung). Personajul negativ este adjuncta șefei MI7, Diana Taverner (Kristin Scott Thomas), care se implică în operațiuni dubioase.

Această serie este inspirată din romanul lui Herron numit Real Tigers. Catherine Standish este răpită, iar răpitorii, îi cer unuia care inspiră încredere lui Standish, adică River să scoată din sediul MI5 un document strict secret. Din acest motiv intră în acțiune și șefa M5, care a fost implicată într-o acțiune controversată în trecut. 

În răpire mai este implicat Home Secretary, adjunctul primului ministru în Marea Britanie, Peter Judd (Samuel West), cel sub care se află și MI5, care ura pe cei dela Slow Horses care îi stricaseră niște afaceri dubioase. 

Serialul are tensiune, sunt scene de ciocniri cu schimb de focuri.

Serialul este de văzut!

Filmele mele de Crăciun

A venit Crăciunul și e vremea să te uiți la filme, de Crăciun sau de alt tip.

Iată cum vede Adina Popescu în Dilema veche filmul minimalist românesc de Crăciun, versiune a celor produse la Hollywood.

În privința „scenariului”, iată cum ar arăta acesta într-un film minimalist românesc, mai aproape de realitate. Fata „de succes” muncește de se spetește fără nici o plăcere la o corporație din București, i-au dat primă de Crăciun și merge să-și vadă părinții și rudele în orașul natal. „Întoarcerea acasă” e și la noi o temă recurentă, și încă cum! Ia trenul din Gara de Nord care pleacă cu o întârziere de două ore, deși nu e nici un viscol, nimic, călătorește într-un picior pînă cînd ajunge în gara micului oraș de provincie. Acolo nu ninge, n-a mai nins de cinci ani, orașul e împodobit tot cu beculețele de anul trecut, primăria nu a mai avut bani de altele, căci au fost alte priorități. Nu există târg de Crăciun, orașul e cețos, apatic, încremenit. Ajunge acasă. La început, mama și tata se bucură că o văd, mama îi pune în față vreo cinci sarmale, apoi se plînge că cozonacii nu i-au ieșit atît de bine anul ăsta, tata scote vinul din beci, apoi încep să-i povestească de ale lor, boli, pensii mici etc., pînă cînd întreaga familie sfîrșește pe canapea, în fața televizorului, uitîndu-se la niște emisiuni de divertisment din care fata nu pricepe nimic.

A doua zi, mai vin și sora/fratele, unchiul/mătușa, toată familia se reunește la masa de Crăciun; după un scurt moment de voioșie în care ciocnesc pahare, toată lumea se abțiguiește treptat și încep să se certe ca chiorii. Fata, ca să mai scape din mediul familial, se întîlnește „în oraș” cu foștii colegi de liceu. Petrec o seară minunată într-un bar „fancy” cu biliard și păcănele, de altfel e singurul din oraș mai acceptabil. Apare și gagiul pe care îl plăcea în liceu, e însurat cu o grasă care îl cicălește non-stop, eventual cînd se amețește un pic se dă la ea doar așa, de control, ca să se simtă mascul. Fata se felicită în gând pentru decizia de a pleca în orașul cel mare unde viața e oricum de căcat, dar parcă nu la fel de căcat cum ar fi fost în orașul cel mic. Inventează un motiv ca să plece cu o zi, două mai devreme. Părinții lăcrimează, o înțeleg, dar nu o rețin, are treabă fata, mama îi pune restul de 25 de sarmale pe care nu le-a mâncat la pachet. O conduc pînă la gară unde nu apare nici un gagiu arătos, ăla stă cu grasa lui la televizor, se uită la Netflix. Fata de-abia așteaptă să se întoarcă în orașul cel mare unde își va petrece Revelionul împreună cu colegii ei de corporație, vor merge într-un club din Centrul Vechi și se vor face praf.

Ei bine eu nu mă prea uit la filme din astea. Prefer filme de acțiune. Primul a fost un serial franțuzesc produs de Netflix.

Pax Massilia

Pax Massilia sau pe englezește Blood Coast este un serial de acțiune care se petrece la Marsilia. Este o atmosferă tensionată, Marsilia este pe lângă locul echipei care a câștigat singurul titlu de campioană europeană la fotbal pentru Franța și locul unde se petrec războaie ale drogurilor. Marsilia este și un oraș al arabilor și magrebienilor, te izbește acest fapt cum cobori din  gara Marseille St Charles. Și acest film reflectă războiul dintre poliție și traficanți. Protagoniști sunt Lyes Benamar ( Tewfik Jallab) șeful unei grupări anti stupefiante și prietenul din copilărie Ali Saidi (Samir Boitard) capul distribuitorilor de droguri.  Dar șefia lui Ali este contestată de doi duri arabul Indianul (Mous Maaskri) și Frank Murillo (Nicolas Duvauchelle) și de aici un război cu victime. Echipei lui Benamar se alătură și Alice Vidal (Jeanne Goursaud), fiica unui polițist ucis de Murillo. Serial bine făcut sub egida lui Olivier Marchal, expert în acest gen de film dure.

 

Family Plan 

Acesta este o comedie simpatică dar cu dedesubturi thriller.  Dan Morgan (Mark Wahlberg)  este agent de vânzări auto. Este căsătorit cu  Jessica ( Michelle Monaghan), fostă heptatlonistă de 18 ani. Au trei copii Nina, 17 ani care vrea să devină jurnalistă la Stanford, dar are un iubi la Iowa State University, Kyle, 16, care este campion la jocuri de război electronice și micul Max de 1 an. Totul se dă peste cap când trecutul vine peste Dan, acesta fusese asasin plătit și foștii camarazi îl caută să se răzbune. Capul răzbunării este McCaffrey (Ciaran Hinds), care se dovedește a fi tatăl lui Dan. Confruntarea finală este în Las Vegas, dar până atunci sunt multe aventuri în drumul cu mașina de la Buffalo spre Las Vegas.

355

Acest film a fost o surpriză de Crăciun de la Protv. Este un film gen James Bond, dar protagoniste sunt agente de teren de la agențiile secrete. Mace (Jessica Chastain) este CIA și vrea împreună cu Nick Fowler ( Sebastian Stan - român!) să recupereze un sistem AI care poate provoca al Treilea Război Mondial. Același lucru îl vrea și Marie Schmidt (Diane Kruger) de la BND - securitatea germană. Ele vor fi ajutate de experta în IT de la MI6, Kadjiah (Lupita Nyong'o) . Pe fir intră și securitatea chineză prin  agenta Li Mi Sheng (Bingbing Fan). Filmul ne plimbă prin toată lumea, washington, Paris, Londra, Maroc, Shanhai cu aventuri și lupte îndârjite. Film bun, văzut cu plăcere!

The Silent Patient de Alex Michaelides

Despre acest autor am aflat informații din România Literară! E tânără autoare română care frecventează spațiul britanic l-a recomandat. Am căutat pe internet și am dat de romanul său The Silent Patient.

Michaelides este cipriot după tată și englez după mamă. A studiat în Anglia, dar și în SUA  unde lucrează la Hollywood ca scenarist.

Acest roman este un thriller psihologic. 

Totul pornește de de la cazul pictoriței Alicia Berenson. Acesta a fost găsită lângă soțul ei, un renumit fotograf pe care l-a omorât prin împușcare. Alicia suportă procesul declanșat de uciderea soțului, dar de la moartea acestuia ea refuză să scoată o vorbă. Este închisă la spitalul Grove unde sunt duși condamnați psihici. Este interesant că ultimul ei tablou unde se pictează pe ea nud se numește Alcestis. Acesta este titlul unei tragedii de Euripide. În această tragedie regelui Admetus i se dă privilegiul de la zeul Apolo să nu moară când îi vine sorocul. În schimb el trebuie să găsească pe cineva să moară în locul lui și aceasta este devotata lui soție, Alcestis, care se oferă să moară în locul lui. Heracles însă o salvează de la moarte. 

De acest caz este interesat psihoterapeutul Ted Faber. El se mută la acest spital și o ia ca pacientă pe Alicia Berenson. Eforturile lui se focalizează pe efortul să o facă să vorbească și finalmente reușește! Alicia îi încredințează jurnalul ei care este început cu câtva timp înaintea tragediei. În jurnal apare că un om îi urmărește casa. Ea explică că el ar fi cel care comite crima.

Ted este căsătorit cu Kathy, o actriță foarte frumoasă. S-au luat din dragoste, dar Ted descoperă pe laptopul ei un schimb de scrisori cu probabil amant cu care Kathy are o legătură fierbinte. Ted începe să o urmărească și descoperă că soția lui într-adevăr are un amant și îl urmărește până unde stă. Gelozia îl face să dorească să-l ucidă pe amantul soției lui.

Și intervine șocul! Cele două situații, crima Aliciei Berenson și amantlâcul soției Kathy au cronologii diferite!

Un roman foarte bine scris, fără înflorituri de frază. Poate fi baza unui scenariu foarte bun.

Conversație la Princeton de Mario Vargas Llosa

Mario Vargas Llosa este unul dintre cei mai importanți scriitori sud americani. Pentru opera sa a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în 2010. 

Primul meu contact cu literar cu Mario Vargas Llosa a fost romanul Războiul de 100 de ani. A fost un roman dificil, sau prost tradus.

Apoi recent am citit romanul Vremuri grele, un roman realist despre evenimente din zona Caraibelor. 

Cartea Conversație la Princeton a fost inițiată de profesorul Ruben Gallo și este rezultatul unui seminar făcut la Princeton, unde Mario Vargas Llosa a fost profesor invitat și cu studenții la un program de master care analizează opera lui Llosa. 

S-a discutat despre jurnalism și literatură. Llosa a început studiile universitare în Peru în timpul dictaturii. În acea vreme, anii 50 majoritatea statelor latino americane erau dominate de dictatori. Singurele țări democratice erau Chile, care a trecut ulterior prin dictatura lui Pinochet și Venezuela care acum este la mâna unui dictator comunist Maduro. Nu mai vorbim de Cuba care este singura țară comunistă rămasă în zona latino americană.

Este interesant că Llosa a debutat ca jurnalist și activa într-un partid comunist minuscul extrem de îndoctrinat. Evoluția politică a lui Llosa a fost pentru democrație, s-a lămurit cu comunismul văzând situația din Cuba, care a evoluat de la o revoluție democratică spre un comunism care a distrus Cuba. Pentru asta toți stângiștii îl detestă, spre deosebire de Marquez care a cochetat cu Castro. Lloas a încercat să devină președintele al Perului, dar tentativa sa a fost nereușită, fiind învins de un peruan de origine japoneză, Fujimori. Care a fost în final o catastrofă pentru Peru. Llosa prezintă situația din Ameruca Latină unde epoca dictatorilor a apus și unde mai sunt doar țările eșuate Venezuela și Cuba!

Primul roman intrat în discuție este Conversație la Catedrală, primul roman important al lui Llosa. Este un roman despre dictatura din Peru din anii 50. După cum este analizat romanul poate fi caracterizat ca un roman corintic, cum categorisește  Nicolae Manolescu. Timpul aici este sfărâmat, nu există o cronologie. Sunt foarte interesat să văd ce impresie îmi face, pentru că l-am cumpărat!

Mai sunt analizate și romanele Peștele în apă care descrie experiența de candidat prezidențial în Peru în care realitatea se împletește cu ficțiunea. De asemenea este sub analiză și Sărbătoarea țapului privindu-l pe dictatorul Republicii Dominicane care a sfîrșit ucis de un atentat. Trujillo devenise popular și înfricoșător pentru dominicani, era adulat și temut, făcea ce voia cu femeile dominicane. Nu se fura în Republica Dominicană pentru că Trujillo declarase că acolo el este singurul care fură! Este interesant că și noi am avut un dictator în România în Ceaușescu, care a fost unanim detestat când a fost răsturnat, dar acum trezește nostalgii!

Finalul este dedicat terorismului musulman care a însângerat Franța.

Llosa este una din personalitățile lumii literare și politice fiind un apărător al democrației.

Am remarcat și la această carte probleme de traducere. Joyce Carol Oates, romancieră americană este declarată bărbat!

Babardeală cu bucluc sau sexi balamuc

Am văzut acest film și stau să mă întreb ce este de fapt? Este o comedie, este o satiră, un eseu cinematografic, sau este un film pornografic? Pentru că, într-adevăr debutează cu o secvență pornografică? Filmul lui Radu Jude a fost premiat cu Ursul de Aur la Berlin și probabil că nu este pornografic. Este de fapt o satiră la adresa societății românești care are accente pornografice. 

Filmul este compus din trei părți distincte. 

Prima parte debutează cu o secvență de film porno. Continuă însă apoi cu periplul personajului principal, o profesoară de istorie (Katia Pascariu) îmbrăcată într-un deux piece reglementar, gri. Ea circulă printr-un București kitsch cu detalii levantine, reclame îngrămădite mizerabilist, cu clădiri delabrate. Dă din când în când telefoane îngrijorate soțului despre clipul porno apărut pe rețelele de socializare. Ea și el sunt eroii acelui clip porno, ajuns nu știu cum pe aceste rețele de socializare și văzut de elevii profesoarei. Suntem într-un București de coșmar cu mașini parcate pe trotuar și auzim obișnuitele înjurături ale străzii.

Partea a doua este un fel de eseu cu tot felul de simboluri, inclusiv trimiterea la Originea lumii a lui Gustave Courbet, modernizată și rasă și cu denumirea nudă - pizdă, ca apoi să apară și o pulă.

Ultima parte pare a fi film, pentru că este întâlnirea profesoarei cu părinții revoltați. Se petrece în curte liceului cu un nume semnificativ Nichifor Crainic, om de dreapta apropiat de legionari, ortodoxist, deținut în pușcăriile comuniste și cu un comportament jalnic acolo. 

Toți părinții sunt strânși acolo de directoarea liceului și profesoara este invitată să se justifice.Toate argumentele sale sunt logice, pline de bun simț. Clipul nu era destinat publicului larg, cineva a comis o porcărie dându-l pe aceste rețele de socializare, elevii nu puteau să aibă acces la el. Dar asta nu este nimic Încep să curgă acuzele unor părinți care sunt absolut inacceptabile, comentarii legionaroide, antisemite, favorabile generalului Antonescu, rasiste, unul din părinți fiind negru! Este o atmosferă irespirabilă, vehemente sunt în primul rând femeile. Cea mai drastică acuzatoare este o ipocrită absolută. Și-a dat fiul la facultate pe locurile de romi!

Se votează și ea nu este exclusă, de către majoritatea părinților bărbați, dar sunt încă două finaluri în care ea devine paria și este exclusă. 

Este un film care te pune pe gânduri, în care sunt vehiculate teze inacceptabile, zise pe la colțuri, care predomină în mentalul românesc în anumite zone sociale.

Filmul este ca un pumn dat în plexul spectatorului. 

Visul - film nou românesc

Pus de nepotul Vlad care are un rolișor în acest film m-am dus la lansarea în avanpremieră a noul film românesc Visul!

Filmul are cârlig în Serghei Mizil care face furori în reclame de case de pariuri cu stilul lui de borfaș simpatic.

Pentru mine filmul a fost o surpriză, mă așteptam la un kitsch de tip Miami Bici, sau Team Building pentru că în film abundă actorii de comedie ai momentului. 

Filmul este caracterizat de tip comedie, dar de fapt este o dramă. Este despre condiția artistului, a actorului în lumea de azi. 

Actorul Alex (Logigan) are probleme la teatrul la care lucrează, este dublură la o punere în scenă a clasicei Antigone făcută de regizorul (George Ivașcu) și așa se duce voluntar la o pușcărie care vrea să educe pârnăiașii prin teatru, la ideea unei educatoare din pușcărie (Gloria Găitan). Directoarea teatrului (Magda Catone) îi sugerează lui Alex să pună în scenă tragedia lui Pyramus și Thisbe din piesa lui Shakespeare Visul unei nopți de vară, de unde și titlul filmului în scenariul lui Gabriel Gheorghe și regizat de Cătălin Saizescu. Surpriza este că pușcăriașii au poreclele piesei shakespeareane. Apare jupân Bottom - Fundulea (Ștefan Lupu) în traducere, care este un tip gay în film. El vrea rolul lui Thisbe, dar este acaparat de Fane Măreț (Serghei Mizil). Și Fane face un rol colosal. Actorul prologului este alt actor de comedie Nicodim Ungureanu – Gutuie.

Alex are probleme cu partenera Carmen (Georgiana Saizescu), care are angajamente în filme, e nemulțumită că Alex nu face bani. Alex distruge punerea în scenă băgându-se în locul actorului principal și iese din aiureale regizorului o comedie în care lumea se prăpădește de râs. Alex renunță, dar pușcăriașii continuă pentru că au șansa să evadeze. Ei produc la teatrul Odeon cu costume inventate de ei înșiși. Iarăși costumul cel mai reușit este a lui Fane, are un tricou și o fustă confecționate din celebrele pungi de bișniță și contrabandă din anii 90.  Spectacolul are un comic și succes nebun, ei dispar printr-o trapă din podeaua scenei ca să să evadeze, dar aplauzele furtunoase îi întorc! Arta și succesul teatral înving dorința lor de libertate.

În fine un film românesc reușit!

Cum a devenit Isus Dumnezeu de Bart D. Ehrman

 

Am ocazia să vă împărtășesc impresiile despre o carte care se ocupă de creștinismul timpuriu. Nu de mult am citit și Pe cînd creștinii erau evrei de  Paul Fredriksen Pe când creștinii erau evrei. Sunt cărți care se ocupă de Isus ca personaj istoric. Bart Ehrman mărturisește că era creștin, dar a devenit agnostic între timp. 

Cartea Cum a devenit Isus Dumnezeu este o carte complexă, complicată. Este o carte de istorie, nu este o carte de teologie. Când eram elev eram învățați că creștinismul, religia sunt opiul poporului. Așa încerca să ne convingă comunismul un alt tip de religie, mult mai toxică și periculoasă.

Istoricii au stabilit că Isus era un personaj istoric. Bart Ehrman încearcă să analizeze modul cum Isus a devenit dintr-un profet, un persoană divină și parte a Treimii Creștine.

Isus ne spune Ehrman era unul din numeroșii profeți apocaliptici care au trăit la începutul primului mileniu creștin. Ce-l diferențiază de ceilalți profeți? Faptul că el a murit crucificat și apoi a înviat! Este dogma principală a creștinismului. În primul rând Ehrman analizează circumstanțele crucificării lui Isus. El a fost considerat un rebel, se intitula Regele Israelului și asta era periculos în ochii stăpânitorilor romani și de aceea el a fost crucificat. Ulterior dogmele creștine au învinuit pe evrei că l-au condamnat pe Isus în Sinedriu, dar doar romanii puteau să execute sentințe de tip crucificare, cum a făcut Pilat din Pont. Pilat a devenit un personaj pozitiv, că s-ar fi creștinat. Dovezile istorice arată că Pilat era un demnitar roman nemilos. Din punct de vedere istoric învierea este un miracol. Ehrman explică acest fenomen prin sentimentul de mare rușine al ucenicilor lui Isus, că l-au abandonat și asta ar explica faptul că ulterior au avut experiența psihotice cu Isus viu. Dintr-un profet și om, cum era în creștinismul timpuriu, Isus a devenit ulterior Fiul lui Dumnezeu, ce stă la dreapta Tatălui și împreună cu Sfântul Spirit alcătuiesc Treimea. 

Aș face acum niște observații. Noi ortodocșii români moștenim niște expresii slave în tradiția ortodoxă. Mi se pare că a folosi Sfântul Pavel în loc de Paul este eronat, și grecii bizantini foloseau Sfântul Paulos de la Saul. Pronumele în România este Paul în mod obișnuit, Pavel mult mai rar! Iar în loc  de Sfântul Duh mai corect mi se pare Sfântul Spirit. Știu! Asta ne-ar apropia de catolicism, dar ce contează, suntem latini, nu slavi. 

Ehman folosește ca surse Scrisorile Sfântului Paul și Evangheliile. Cele mai apropiate de începutul creștinismului timpuriu sunt scrisorile Sfântului Paul la 20 de ani de la moarte și învierea lui Cristos. Credința privindu-l pe Isus Cristos evoluează de la cele sinoptice, la cea mai nouă a lui Ioan de după anul 100 d. Cr. unde Isus devine divin, Fiul Tatălui, egal cu Dumnezeu. Toate aceste dispute teologice se finalizează după Conciliul de la Nicea din 325 d. Cr. organizat de împăratul Constantin cel Mare Și apoi Conciliul de la Constantinopol din 387 d. Cr.

Cartea este dificilă pentru că utilizează multe citate din Noul Testament. 

Merită citită pentru că creștinismul a modelat societatea europeană și suntem ceea ce ne-a dat creștinismul. 

COBRA serial englezesc

COBRA este un serial englezesc care s-a desfășurat pe trei sezoane. Este o producție a canalului SKY. Deși denumirea te duce la șarpele cu numele respectiv, COBRA este denumirea prescurtată a ședințelor de urgență a guvernului britanic!

Serialul ete de tip apocaliptic. Marea Britanie este în pericol. Este într-un fel amuzant că este vorba de Marea Britanie. Pentru că această țară spre deosebire de celelalte state europene este o insulă. De fapt una Britania și porțiunea nordică a Irlandei. Și așa ea este cea mai protejată țară, care i-a adus și avantaje în istorie.

Actorii principali a serialului sunt Robert Sutherland, primul ministru al Marii Britanii, interpretat de simpaticul actor Robert Carlyle din Full Monty și șefa lui de cabinet, Ana Marshall interpretată de Victoria Hamilton. Primul ministru are mereu probleme de la antipaticul Archie Glover-Morgan (David Haig) Home Secretary - ministrul de interne. 

Ei bine primul sezon este dedicat unei catastrofe naturale o furtună geomagnetică care afectează comunicațiile electronice și alimentarea cu energie electrică. Zona de nord a Marii Britanii de lângă Scoția este afectată grav și este necesară instalarea unui nou transformator la uzina electrică. Lipsa a energiei declanșează revolte și apar grupuri de vigilante pentru că scapă deținuți la centrul de imigranți.

Al doilea sezon este dedicat unei noi catastrofe naturale, explozia unei nave scufundate pline cu exploziv combinată cu niște lucrări în Marea Nordului provoacă cutremure și inundarea de către mare a coastei din Kent, în estul Londrei. Colac peste pupăză apare și acțiunea unui război cibernetic declanșat de forțe ostile, Rusia China? Se întâmplă ca un miliardar rus să fie omorât în doborârea unui elicopter cu o dronă. 

Ultimul episod este dedicat acțiunii unei organizații ecologiste care organizează rezistență într-un oraș. Și aici se întâmplă o catastrofă pământul se prăbușește se pare și din cauza unor lucrări la un tunel și mulți oameni mor prinși de pământ. Așa se ajunge la ecoterorism. Colac peste pupăză, fiica premierului, Ellie, implicată în afaceri cu droguri în primul sezon, devine ecologistă în ultima seria se duce să dea o declarație undeva într-un tunel și rămâne blocată, dar este salvată în final. Toate poartă amprenta unor firme de armament care fac tranzacții cu o țară care seamănă cu Arabia Saudită și acestea manipulează. 

Am remarcat educația liderilor politici, studii înalte la Oxford și Cambridge, nu ca la noi, la universități private de 2 lei,

Este un film palpitant.