Stelian Tănase lansează un roman la Piteşti

Am aflat din presa locală că Stelian Tănase va lansa un roman la Biblioteca Judeţeană  Argeş. 

Aşa că m-am înfiinţat la sală la 5 trecute fix împreună cu comilitonul Radu Vişinescu.

N-am apucat loc în faţă aşa că m-am mulţumit să stau mai în spate.

De Stelian Tănase mă leagă foarte multe de pe la începutul anilor 90.

Stelian Tănase a fost un personaj extrem de implicat în bazele instaurării democraţiei din România.

Denisa Popescu, Jean Harris,  Stelian Tănase, Octavian Sachelarie

A înfiinţat revista 22, apoi încă vreo două, trei. A fondat împreună cu Nicolae Manolescu Partidul Alianţei Civice, a fost deputat între 92-96, a renunţat intempestiv la politică, a scris cărţi de istorie recentă, despre comunismul interbelic, procesele Noica Pillat. A fost realizator de excelente emisiuni tv, este analist politic, dar în primul rând a rămas romancier.

Mărturisesc că eu am bibliotecă doar cărţile sale de istorie, Anatomia mistificării, Clienţii lui Tanti Varavara, etc.

Jean Harris, Stelian Tănase, Octavian Sachelarie

Şi în această seară ne-a prezentat primul volum al romanului său Nocturnă cu vampir.  

La prezidiu au luat loc, autorul Stelian Tănase, directorul Octavian Sachelarie, traducătorul de limbă engleză al lui Tănase, doamna Jean Harris şi poeta Denisa Popescu.

Aceasta pe post de moderator, după o scurtă prezentare a romanului, a introdus-o pe doamna Harris, care ne-a prezentat şi ea romanul, cu o simpatică limbă românească  cu accent newyorkez.

A luat cuvântul şi domnul Sachelarie şi apoi chiar autorul romanului. Cum  a spus şi Jean Harris, este un roman gotic, pe urmele celebrului Dracula a lui Bram Stoker. 

Doamna Elena Vijulie în public

Stelian Tănase are în centrul romanului un anchetator, fost angajat al Legiunii Străine, poliţist pe vremuri, corupt, dar onest mai  mult sau mai puţin cum spunea Caragiale, despre noi românii. Pentru că Stelian Tănase ne spunea că magistrul său rămâne Caragiale, genial în descifrat naturelul românesc.

Victimele unui criminal în serie per reluări ale unui vampir, sunt traşi în ţeapă. Cei asasinaţi sunt demnitari, foşti generali de secu, etc.

Romanul dispune de o minuţioasă documentare realizată cu criminalişti de marcă ai poliţiei româneşti.

Când cititorii au fost invitaţi, eu m-am înfipt să iau cuvântul să am minutul meu de celebritate cum spunea Andy Warhol. 

Am spus că lui Stelian Tănase îi datorăm prezenţa între parlamentarii argeşenii a unui boier, conu' Alecu Paleologu, ca să se reînnoade tradiţia interbelică a acestui judeţ, unde s-a făcut politica României moderne timp de 100 de ani.

Alexandru Paleologu era legat de judeţ, la începutul anilor 50 a locuit incognito sub numele Crifăleanu la Câmpulung împreună cu filosoful Constantin Noica. Din păcate tradiţia de boierie nu a mai continuat.

În schimb judeţul din sud, Teleorman şi-a luat revanşa. Şi oare Nicolae Filimon ştia ceva, de amintea cum Dinu Păturica tranzacţiona isprăvnicia de Teleorman? ( o ştiu de la excelentul fizician Mihai Petrovici!). Dar nu ironicul muşcător de Moromete al lui Marin Preda este reprezentativ acum, ci "Să nu uiţi Darie" a lui Zaharia Stancu, care mi-a alergat copilăria cu botniţa.

Am obţinut la intervenţie aplauze deschise!

Au mai fost şi alte întrebări s-a întrebat şi despre cartea Dinastia, care este rezultatul proiectului despre monarhia românească a doamnei Elena Vijulie, prezentă şi ea. 

Atât Stelian Tănase cât şi doamna Elena Vijulie au oferit autografe pe cărţile prezentate.

Stelian Tănase, Elena Vijulie şi cu mine

La începutul lansării l-am salutat pe Stelian Tănase, care spunea că m-am schimbat, păi trece timpul şi ca aducere aminte i-am transmis nişte poze de la o lansare de carte în ianuarie 1997 împreună cu conu’ Alecu Paleologu. 

O tempora!

Conu' Alecu Paleologu, Stelian Tănase şi cu mine în iarna lui 1997

Am salutat-o pe doamna Vijulie şi i-am mărturisit că sunt bun prieten cu Mihai Vasilescu, cu care a fost colegă la BBC şi i-am transmis salutări colegilor ei de acum de la Digi24. 

Invitaţii au acceptat să facă o poză cu mine.

A fost o seară surescitantă care mi-a adus aminte de vremuri când eram mai tânăr şi mai entuziast, mai plin de speranţe de schimbare, prezentul însă nu-mi oferă nicio speranţă.