Note de lectură: Night School de Lee Child

Iată că la puţin timp de la vizionarea celei de  a doua ecranizări din seria Jack Reacher, Jack Reacher: Never Go Back cu Tom Cruise am citit ultimul roman din serie apărut anul acesta în noiembrie, Night School. 

Vrem nu vrem acum imaginea lui  Reacher este Tom Cruise, nu un actor de tipul Liam Neeson.

Night School este un nou roman de aventuri cu Jack Reacher în centrul acţiunii.

Ne întoarcem în 1997, pe când Reacher era încă serviciul militar activ, ca maior de poliţie militară MP. Se ştie că Reacher este imediat în până în 2000 este reformat şi părăseşte serviciul militar activ.

Dar acum Jack Reacher este tocmai decorat pentru o misiune unde altundeva decât în Bosnia unde îi executase pe doi criminali de război sârbi într-o acţiune strict secretă. 

Imediat după decorare este convocat la generalul Garber, o veche cunoştinţă a romanelor Jack Reacher şi în prezenţa unui subofiţer este trimis la un curs de perfecţionare în domeniul cooperării între diverse instituţii americane.

Suntem undeva în Virginia lângă Washington DC şi aici întâlneşte pe încă doi tipi trimişi la acelaşi curs. Unul este White de la CIA şi celălalt Waterman de la FBI. Şi ei fuseseră în mod similar trimişi la acest curs cu martori de faţă.

Această convocare urma să-i scoată pe cei trei din activităţile şi să-i facă invizibili. 

Motivul le este explicat de Consilierul Preşedintelui de Securitate Naţională Ratcliffe şi de adjuncta lui, Marian Sinclair. 

CIA avea plantat într-un apartament în Hamburg un tânăr iranian care locuia cu alţi trei saudiţi. Aceştia făceau parte dintr-o celulă teroristă. Iranianul aude conversaţia dintre un saudit şi un mesager care vine din Pakistan unde se afla conducerea probabil Al Queda, Bin Laden. Sauditul negociase cu un american pentru o afacere pentru care cerea 100 milioane de dolari!!! 

De fapt romanul este prologul evenimentelor din nine eleven 2001!

Iniţial Sinclair, care va conduce efectiv operaţiunea de anihilare a acestei acţiuni cu impact terorist crede că este vorba de un program de computer destinat să provoace haos prin trecerea în mileniul 3, 2k. Dar este un dead end.

Reacher presimte că este vorba de ceva legat de armata americană. Şi încep să verifice dezertorii şi găsesc că unul este dispărut de 4 luni. Sunt extrem de intrigaţi ce poate costa atât de mult, doar ceva de tipul o bombă atomică, dar o exclud. 

Fac săpături în continuare în Hamburg şi află ceva despre viaţa dezertorului Wilkes şi despre poveştile spuse de un concubin al mamei sale care a servit în Germania la începutul anilor 50. Îi tot povestea despre un erou texan Davy Crockett.

Recher ajutat de subofiţerul Neagley, o tânără extrem de capabilă şi inteligentă încep să caute prin Hamburg pe dezertorul ascuns sub o identitate falsă germană. De fapt acelaşi dezertor este căutat şi de şeful detectivilor locali, Griezman (ca fotbalistul francez!) pentru uciderea unei prostituate de lux. 

Pe fir intră şi un grup de neonazişti care frecventau barul unde are loc întâlnirea dintre Wilkes şi saudit şi de unde el făcuse rost de noua sa identitate de la un falsificator.

Evident că tinerii skin heads intră în conflict cu Reacher care le administrează în două rânduri o mamă de bătaie soră cu moartea, tipică ala Reacher. Dremmler, negustor angro de pantofi, şeful neonaziştilor este şi el pe urmele lui Wilkes având relaţii în poliţia hamburgheză. 

Ca să lămurească ce a furat Wilkes,  Reacher  îl caută pe fostul concubin al mamei lui Wilkes, dar acesta este găsit în Germania într-un cărucior cu un cancer la cap şi ajuns aproape o legumă. Reacher îi cere atunci lui Sinclair să-l convoace pe comandantul trupelor de paraşutişti americane din Germania unde servise acest tip ajuns în cărucior.

Acesta, ajuns general cu două stele este forţat să spună adevărul despre războiul rece de la începutul anilor 50. Americanii de frica forţelor terestre sovietice care puteau invada Germani de vest prin coridorul Fulda Nurenberg concepuseră nişte bombe atomice de dimensiuni mici portabile, duse de paraşutişti. De dimensiuni mici, dar cu capacitate bombei de la Hiroshima! Aceste dispozitive nucleare cu numele Davy Crockett au fost realizate de Laboratorul Livermore California şi expediate în Germania. Printr-o întâmplare nefericită au fost expediate un număr de bombe, dar o ladă conţinând 10 bombe s-au pierdut din evidenţă. Wilkes se pare că a regăsit această ladă şi s-a apucat de afaceri.

Mesagerul teroriştilor contactează pe Wilkes şi confirmă tranzacţia printr-o bancă din Zurich. Reacher reuşeşte să depisteze unde Wilkes avea ascuns un microbuz cu bombele într-un depozit într-o zonă părăsită din docurile din Hamburg. Împreună cu Neagley ajung la depozitul de unde aud horcăituri. La Wilkes ajunseseră deja neonaziştii care subtilizaseră deja transportorul şi-l răniseră grav pe Wilkes.

Reacher îşi dă seama că Griezman avea un coleg care făcea jocul neonaziştilor şi află numele lui Dremmler de la detectiv, care îi ştia orientarea. Ajung la depozitul de pantofi Dremmler şi depistează microbuzul, dar constată că un dispozitiv era lipsă. Aşa că intră în birourile lui Dremmler şi îi arestează acoliţii. Acesta recunoaşte că au acţionat nişte manete, care îi stârnesc suspiciuni lui Reacher ca ar putea fi pus în funcţiune. Nu se întâmplă, acţionarea se pare că era complicată şi recuperează bomba. 

Rămas singur cu Dremmler are o discuţie despre consecinţele nazismului  pe care acesta l-ar vrea reînviat, aşa că finalmente îl împuşcă!

Bombele sunt recuperate, mesagera prinsă la docuri le dă informaţii despre conturile teroriştilor şi CIA mai face rost de 600 de milioane de dolari!

Evident că apare şi un intermezzo erotic, matura Sinclair pune ochii pe mai tânărul Reacher şi combină utilul cu plăcerea erotică.

Reacher mai primeşte o medalie care nu-i va fi de niciun folos în viitorul imediat, după cum ne povesteşte autorul Lee Child. 

Pentru că doar vreo 5 romane sunt din vremea serviciului activ, în rest sunt acţiuni ale unui singuratic care rezolvă probleme de tip poliţist sau cu implicaţii teroriste în aceşti ani ai secolului 21.