Un eveniment de excepţie la Biblioteca Judeţeană Argeş

În această seară de 10 noiembrie 2016 la Biblioteca Judeţeană Argeş s-a petrecut un eveniment deosebit. Sub titlul "Cine mai are nevoie de literatură" directorul Sachelarie a invitat în faţa piteştenilor pe criticul literar Alex Ştefănescu, caricaturistul Costel Pătrăşcan şi mai ales pe actorul Ion Caramitru! 

Primul dintre invitaţi care a luat cuvântul a fost Alex Ştefănescu, care după o introducere glumeaţă l-a invitat pe Ion Caramitru să citească câteva pagini din Jurnalul secret al criticului care descrie o aventură cu nişte tinere la o discotecă din vremurile noastre.

Costel Pătrăşcan, Ion Caramitru, Alex Ştefănescu şi Octavian Sachelarie

A venit apoi rândul lui Costel Pătrăşcan care ne-a prezentat caricaturile sale la care am râs cu lacrimi.

Cea mai bună a fost o caricatură politică. Sunt trei statui, una a lui Ion Iliescu, alta a lui Emil Constantinescu şi a treia un bloc de piatră pe care scrie Traian Băsescu şi la care explică autorul statuilor: "E necioplit!".

Pătrăşcan este brăilean şi nu scapă ocazia să prezinte marile personalităţi brăilene culturale, artistice şi nu numai, iar la final pe ...Terente!

Este invitat apoi Ion Caramitru care în calitate de Ministru al Culturii a aprobat copierea anastatică a manuscriselor lui Eminescu, visul lui Constantin Noica.

Acesta ne-a recitat din scrierile lui Eminescu. Primul este un eseu scris la 16 ani şi uimitor face ipoteze despre simultaneităţi a unor epoci trecute cu evenimente contemporane, ca în relativitatea lui Einstein!

Apoi un alt eseu de spre propria sa persoană. Eram nerăbdător să-l întreb dacă ne recită Glossa. Şi urmându-mi gândul Ion Caramitru a rostit această poezie eminesciană. Asta mi-a reamintit cum o recita acum mai mult de 35 de ani pe scena din Icoanei. De fapt Ion Caramitru este cel mai mare rostitor de poezie românească şi rostirea lui m-a emoţionat până la lacrimi.

În final Caramitru ne-a mărturisit că atunci când şi-a citit dosarul de la securitate a găsit o analiză extrem de pertinentă despre modul duşmănos cum rostea el versurile:

Nu te lua cu ei  tovarăş

Ce e val ca valul trece

Evident că era o trimitere la tovarăşul din tablou, Ceauşescu cu cravată cu placheurile ce aminteau de meseria pe care n-a fost în stare să fure, a furat doar un geamantan de manifeste comuniste.

Apoi a luat din nou cuvântul Alex Ştefănescu care s-a declarat revoltat de opiniile exprimate de Lucian Boia despre Eminescu în cartea sa Mihai Eminescu, românul absolut. Acolo el spune că Eminescu ar fi un poet minor romantic care se inspiră din lirica germană. Alex Ştefănescu argumentează că a discutat cu eminenţi traducători germani care spun că Germania are poeţi foarte importanţi, dar nu au un Eminescu. A mai povestit că Eminescu muncea foarte minuţios la fiecare poezie, cu multe variante şi obişnuia să le rostească cu voce tare, deranjând somnul soţiei lui Slavici!

Altă observaţie interesantă este despre poezia "Călin file din poveste". La un moment dat poemul spune cum Călin ca să ajungă la fata de împărat rupe o pânză de păianjen încărcată cu pietre scumpe, care ar fi metafora dezvirginării fecioarei ce rămâne apoi grea!

În finalul serii Ion Caramitru a dat autografe pe carte sa de interviuri luate de criticul teatral Morariu, Mircea Morariu cu Ion Caramitru de Hamlet la Hamlet şi mai departe. Am reuşit să mă împrumut ca să cumpăr şi eu cartea cu autograf. Cartea este plină de poze care mi-amintesc cum l-am văzut prin 69 - 70 în Leonce şi Lena devenind imediat un star al scenei româneşti de teatru şi apoi de film. De fapt tinereţea mea este marcată de piesele de la Bulandra, în care l-am văzut pe Ion Caramitru în compania unor superbe doamne ale scenei noastre şi au unor imenşi actori precum  celălalt mare actor armân dispărut tragic, Toma Caragiu. 

A fost o seară culturală de mare excepţie şi sunt fericit că l-am ascultat pe Ion Caramitru recitând din Eminescu!