marți, 8 februarie 2022

Un Shakespeare pentru mileniul trei - Istoria unei ediții de George Volceanov
















Zilele aceste mi le-am consumat citind această carte: Un Shakespeare pentru mileniul trei - Istoria unei ediții de George Volceanov. A fost o lectură dificilă pentru că fiind vorba de traducerea pieselor de teatru a celui mai mare dramaturg, traducătorul și editorul acestei noi ediții complete a pieselor lui Shakespeare a trebuit să citesc și înțeleg diverse replici originale ale lui Shakespeare și cum au fost ele traduse de-a lungul timpului. 

De ec este importantă această carte? Pentru că face o analiză critică a ediției traducerilor făcute de ESPLA în timpul anilor 50. Aceste traduceri au fost făcute de cei mai importanți angliști ai vremii, profesorul Leon Levițki, Mihnea Gheorghiu, Andrei Bantaș și Dan Duțescu. Mai sunt amintiți și Argintescu Amza, sau Dan Bota. Dan Amedeo Lăzărescu, mai cunoscut ca tatăl vitreg al lui Călin Popescu Tăriceanu este trecut la rubrica nu faceți ca el în materie de traducere.

Aș vrea să remarc ceva, Leon Levițki era suspectat prin rezonanța slavo-iudaică a numelui de o anume apartenență etnică, el este însă descendentul a 16 generații de preoți ortodocși din Nordul Basarabiei azi aflată în stăpânirea Ucrainei. Probabil că a beneficiat de acest dubiu, în vremurile de la începutul anilor 50? Este profesorul lui George Volceanov, care a mai beneficiat de cursurile acestui mare anglist înainte de a fi pensionat forțat de o politrucă de la Universitatea București la începutul anilor 80. Levițki părea a fi un gentleman britanic rătăcit prin București.

De ce suferă traducerile shakespeariene din anii 50? De cenzura și autocenzura comunistă. Se folosește un bagaj de cuvinte învechite de origine slavă, turcească, grecească sau maghiară. De asemenea foarte gravă este schimbarea sensului unor replici shakespereane care să corespunde comandamentelor epocii prolet-cultiste. La Dan Botta, fost legionar se vede deturnarea spre o limbă de origine slavă pentru română!

Pentru noua traducere a lui Shakespeare Volceanov a montat o echipă de foarte buni traducători tineri. Cea mai interesantă experiență  a lui Volceanov  a fost montarea la Național a piesei Edward al III-lea, piesă nou adăugată în portofoliul lui Shakespeare. Ea fa fost montată de Alexandru Tocilescu în 2008 cu aportul în rolul principal a lui Ion Caramitru. Experiența a fost foarte interesantă că pe lângă traducere Volceanov a învățat din această experiență că teatrul trebuie tradus pentru scenă nu pentru o carte de literatură, iar Caramitru, cu formidabila lui experiență a repertoriului shakesepearean a modificat anumite replici care dau bine pe scenă.

O altă importantă contribuție a fost folosirea argoului. Shakespeare nu a fost cine știe ce intelectual subțire, cum au sugerat unii că piesele le-au scris niște conți. El era un om obișnuit, un autodidact care scria pentru vulg, pentru publicul londonez de atunci, 90% dintre spectatori erau analfabeți, foloseau exprimarea vulgară și apreciau foarte mult tiradele lungi, explicative. Un exercițiu efectiv dificil traducerea în versuri, limba română fiind multisilabică față de engleza mult mai concisă. Levițki recomanda ca numărul de versuri suplimentare în română să nu depășească 7% din originalul shakespearean. 

Finalul cărții vorbește de receptarea traducerilor lui Shakespeare în românește, conferințele dedicate traducerilor sponsorizate  de British Council, punerea în scenă după aceste traduceri. Ce este extrem de interesant este că fiecare ediție în original a operei lui Shakespeare descoperă sensuri noi. De asemenea, există acțiuni de readaptare a pieselor sale în limba engleză contemporană.

Așa de mult mi-a plăcut carte că am revizionat o capodoperă filmică Shakespeare in Love care evocă epopeea scrierii tragediei Romeo și Julieta, cu aportul a doi actori deosebiți, Gwineth Paltrow și Joseph Fiennes. Este extrem de bine realizată în ideea atmosferei contemporane Bardului, cu oameni obișnuiți și vulgari, dar și cu Regina Elisabeta.

Dedic acest articol profesoarei mele de Limba Engleză Doamna Stela Sicoe.


3 comentarii:

  1. Excelent text. Limba engleza e tare ciudata si greu de tradus in versuri, dar norocul nostru a fost ca am avut oameni dedicati, de mare finete intelectuala care au creat punti culturale de nepretuit, dezvaluind bogatia de sensuri din texte de importanta majora ale culturii engleze de valoare universala...Traducatorii au o importanta covarsitoare in ridicarea nivelului cultural al unui popor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ehe, dictionarul englez - roman al lui Levițki publicat in anii '70, de mare folos pe cand buchiseam textele cantecelor lui Beatles...

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumoasa prezentare la inalt nivel. Leon Levitki mi-a fost profesor prin cele patru volume si un volum "gros" care m-au ajutat sa invat limba engleza dupa ce am ajuns in Chicago. Am cumparat un volum cu scrierile lui Shakespeare, dar nu este pentru oricine... transpunerea in timp este obligatorie.

    RăspundețiȘtergere