duminică, 1 septembrie 2019

Doctor Jivago

Astă seară am revăzut la cinema Doctor Jivago.
Spre deosebire de prima oară când l-am văzut la televizor, acum filmul mi s-a părut foarte bine făcut.
Îmi amintesc că în 1969, o seară când la Cinemateca Union nu se putea intra pentru că era o vizionare cu acest film. Da, da doar pentru cei cu legitimații speciale ACIN?

Am citit între timp și pot spune că filmul este o adaptare nu foarte exactă cu cartea. Ba parcă am văzut și un serial rusesc după carte, făcut în anii 90.

Deci l-am revăzut și-mi dau seama că îl uitasem aproape cu totul cu excepția unor scene pe care le știu de la tentativa de a-l citi în franțuzește cu eșec total. Un ziar, o revistă Paris Match mai merge, dar nu unul din marile romane ale secolului XX.

Vreau să lămuresc numele personajului principal romanului și filmului.
Numele nu prea pare rusesc, nu are sufixul ov, unul a avansat că ar fi evreiesc, ca scriitorul Pasternak.
Dar am o ipoteză, probabilă apropiată de realitate, Jivago vine de jîviot sau cam așa ceva care înseamnă viață.
Romanul este despre viața unui medic și poet cum era de fapt și autorul, viață distrusă de revoluția rusă și războiul civil care a urmat.  
Este în primul rând un roman de dragoste, povestea iubirii imposibile dintre doctorul Jivago și Lara, căreia îi dedică la sfârșit un grupaj de poezii. 

Filmul are o puternică tentă melodramatică care apare și în roman.
Destinul lui Iuri Jivago (Omar Shariff) este povestit în film de fratele lui de tată, Ievgraf (Alec Guiness) care ajunge general de NKVD. 

Apare momentul în care o Jivago cunoaște pe Lara (Julie Christie) la un Crăciun unde ea îl împușcă pe bogătașul Komarovsky (Rod Steiger) și este luată de acolo de viitorul ei soț Antipov (Tom Courtenay), viitorul lider necruțător bolșevic Strelnikov.
Jivago este însoțit la bal de viitoarea lui soție, Tonia (Geraldin Chaplin)

Primul Război Mondial face ca Jivago să o reîntâlnească la un spital de răniți pe Lara. 
Jivago revine la Moscova și-și ia familia, socrul, soția și fiul și pleacă în Siberia la Varykino la moșia socrului. Mersul cu trenul prin nesfârșitele câmpii pline de zăpădăî este o adevărată epopee. 

În Iuriatin, orașul de lângă moșie Jivago o revede pe Lara, și începe să se vadă cu ea, dar este capturat de Gărzile Roșii și este folosit de ei ca medic. Reușește să scape și revine la Iuriatin unde o revede din nou pe Lara și află de la ea că familia a plecta înapoi la Moscova. Primește o scrisoare prin care află că familia a fost exilată în Franța și cuplul Lara Jivago se mută la Varykino.

Din cauza soțului Antipov Strelnikov devenit inamic al bolșevicilor, Komarovsky o ia pe Lara spre Extremul Orient ca să-și piardă urma. 

Jivago revine la Moscova și este ajutat de fratele lui să se reintegreze să-și capete un post la spital, dar bolnav moare coborând dintr-un tramvai pentru că o văzuse întâmplător pe Lara.

Filmul are o mare încărcătură poetică și dramatică fiind o mare reușită a regizorlui David Lean.

Este un film frumos cum se făceau pe acele vremuri, nu ca acum!





4 comentarii:

  1. Și mie filmul mi s-a părut mai frumos decît cartea. Nu cumva Strelnikov era o aluzie la Troțki ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu este imposibil, nici nu m-am gândit, dar faptul că devine dușmanul poporului ipoteza ta s-ar putea fi exactă?

      Ștergere
  2. Ai dreptate. Este unul din filmele cele mai frumoase care nu depaseste mesajul cartii dar il intareste printr-o interpretare extraordinara a actorilor principali. Jivago este un nume care a fost cultivat de curtea tarinei Ecaterina. Avea o serie de ingineri , artisti si ofiteri pe linga ea care erau mai bine acceptati daca aveau nume ce se incheiau cu terminatia - go. Chiar ofiterul de antrenament al cailor se numea Farago .Inginerii de imbunatatiri funciare care erau la mare apreciere isi taiau v-ul de la clasicele nume rusesti terminate cu ov . probabil ca aceasta metamorfoza ii ajuta in socializarea cu executantii de lucrari / la nivel de cadre tehnice care mai toti erau adusi din tarile din nordul Europei si veneau fiind bine platiti. De altfel toate orasele rusesti se dezvoltau numai dupa ce inginerii de imbunatatiri funciare evaluau cu precizie resursele de apa potabila din subsol. Aceasta conditie fusese deja implementata ca regula de baza a constructiilor de localitati inca din vremea tarului Petru cel MareEcaterinburg si Petersburgul sunt o dovada in acest sens.

    RăspundețiȘtergere
  3. Filmul este făcut americănește (pentru spectatori americani) și n-are nici o legătură cu spiritul rusesc al romanului lui Boris Pasternak. Poveștile de dragoste ale eroului sunt canavaua pe care Pasternak a ilustrat teribilii ani ai Rusiei între cele două mari războaie. Nu frumosul Omar Sharif ci, mai degrabă, un actor cu înfățișarea lui Tarkoski ar fi fost ilustrativ pentru tragica epopee a Rusiei bolșevice. Nu e prima dată când Occidentul ignoră (cu bună știință, sau din nepricepere) spiritul slav și face din mari opere ale literaturii ruse pretexte pentru filme mediocre pe gustul unui public prea obosit de viață.

    RăspundețiȘtergere