Această carte mi-a
fost recomandată de un prieten, pentru că eu am înţeles din primul volum de
istorie bizantină a lui Nicolae Bănescu că înlocuirea grecilor cu slavi în
spaţiul Greciei este legenda unui istoric german.
Surpriza pentru mine
este că această carte este de tipul academic, este de fapt de analiză
arheologică comparată şi de analiză a surselor istorice privindu-i pe
slavi.
Aşa că am trecut
peste consideraţiile privind etnicitate, arheologia privindu-i pe slavi mai
ales pe teritoriul actual al României de azi.
Carte nu lămureşte de
unde au venit slavii!
Anumite surse istorice
dau leagănul slavilor pe malul Balticii în Lacurile Mazuriene şi mlaştinile
Pripetului.
Aşa că această carte
face trimiteri la obiecte de podoabă din zona baltică găsite pe teritoriul
ocupat de slavi începând cu secolul VI-VII în nordul Dunării pe teritoriul
actual al României.
Prima forma statală a
slavilor se întâmplă pe teritoriul Cehiei şi Germaniei de sud de azi, în secolul
VII, stat condus de un negustor franc numit Samo, slavii fiind cunoscuţi sub numele de
venzi.
Dar slavii de la Dunăre sunt amintiţi în primul rând de cronicarul lui
Justinian, Procopius din Cezarea şi el numeşte aceşti războinicii puşi pe pradă
ca Sclavini sau Anţi. Ei erau asociaţi cu Avarii, popor turcic conduşi de hani,
care îi supun pe slavi.
Justinian ca să
blocheze aceste expediţii de jaf ale slavilor venind din nordul Dunării,
construieşte un sistem de forturi care încep din malul sudic al Dunării
continuă cu castele pe zona munşţilor Balcani şi apoi în apropiere de Constantinopole.
Slavii fac expediţii
de jaf în Balcani şi apoi pe teritoriul Greciei, ajung să se stabilească în
împrejurimile Salonicului şi asediază Constantinopole.
Nu rezultă că au înlocuit
populaţia greacă, dar s-au stabilit în Macedonia, macedonenii autentici
romanizându-se sub numele de aromâni.
Cel mai interesant pentru
noi este că în opinia lui Florin Curta influenţa limbii slave este marginală în
limbile celorlalte etnii din Balcani, greci, albanezi şi interesant, inclusiv
în română!
Ca un istoric
academic care este extrem prudent concluziile sale nu sunt definitive!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu