 |
| Alexandru Mihalcea şi Ilie Popa |
Acest simpozion care
se desfăşoară la fiecare final de septembrie datorită eforturilor prietenului
Ilie Popa care încearcă să menţină vie amintirea teribilului experiment
comunist desfăşurat la finalul deceniului cinci la puşcăria din Piteşti.
Astăzi această puşcărie,
care era pe vremuri la marginea Piteştiului, este acum aproape de centrul
oraşului, fiind preluată de o firmă de construcţii. Chiar în clădirea
comandamentului puşcăriei se află sediul fostului PDL şi activiştii lui insistă
ca să devină sediul judeţean al PNL! Oau!
 |
| Ana Maria Vizanti |
Am uitat ieri de
deschiderea oficială la care a fost prezent şi preşedintele Emil
Constantinescu, dar azi la ora de sport de dimineaţa mi-am reamintit de
simpozion fiindcă treceau spre Muzeul Judeţean participanţii la
Simpozion.
Am luat parte la o
parte din lucrări. Ce pot spune este că singurul supravieţuitor al
experimentului teribil de tortură de la Piteşti este machedonul George Cuşa.
Sunt prezenţi aici figuri de indivizi zărghiţi, mai ales din genul neolegionar.
Pot spune cu regret că lucrările prezentate nu au mai avut consistenţa celor de
anii trecuţi, mai au rămas puţini supravieţuitori ai puşcăriilor comuniste din
obsedantul deceniu.
Singura impresie
pozitivă mi-a lăsat constănţeanul Alexandra Mihalcea un om echilibrat. Este
interesant că în Dobrogea, datorită armânilor au existat în multe zone rurale
acţiuni de rezistenţă anticomunistă comparabil cu cele din restul ţării în
zonele de câmpie.
Au fost evocaţi unii
aviatori eroi din timpul războiului trecut precum Doru Vizanti, acesta chiar de
fiica acestuia Ana-Maria, dar şi faimosul as Bâzu Cantacuzino.
Au fost evocate
suferinţele compatrioţilor din vremea ocupaţiei bolşevice a Basarabiei şi a Bucovinei
de Nord.
Unii conferenţiari mi
s-au părut inconsistenţi alţii extrem de agresivi, un teolog neolegionar care a
avut finalmente însă observaţii pertinente la adresa comportamentului bisericii
ortodoxe care s-a cam aplecat la cizma bolşevică.
Apoi în final s-a
alunecat spre un simpozion cenaclist de recitări de poezie din detenţie şi cu
inutile traduceri în franceză.
Dacă ar fi implicaţi
mult mai serios cei de la CNSAS şi IICCMER probabil că simpozionul ar
câştiga în greutate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu