Din psichologia poporului român de Dumitru Drăghicescu

Prietenul Julian mi-a făcut un cadou, ediția princeps a cărții lui Dumitru Drăghicescu din Psichologia poporului român, apărută în 1907. Data este semnificativă pentru că este anul marii răscoale din 1907. Pentru că Drăghicescu se își focalizează considerațiile sale psihologice asupra țărănimii române. 

Avea impresia eronată că am citit cartea, dar este vorba despre cartea lui Rădulescu Motru. 

Este extrem de dificil să faci un portret psihologic al unei neam, etnie. Psihologul clujean Daniel David este autorul unei ultime cărți privind psihologia românilor. 

Cartea lui Drăghicescu este un început! Acesta  și-a finalizat studiile de psihologie la Paris și referințele lui în carte sunt din izvoare franceze. 

Cum am spus este dificil să faci un portret psihologic al unui popor și pentru asta el folosește mai mult argumentele istorice. Cartea fiind scrisă și tipărită în 1907 are caracteristicile ortografice ale epocii care nu creează dificultăți, dar are un aer vetust și în același timp plăcut.  Drăghicescu mai folosește și argumente ce țin de tipul fizionomic. El definește tipul de fizionomii ca cel nordic dolicocefalic cu fața prelungă, tipul brahicefalic alpin și cel mediteraneean. Cel nordic ar fi de războinic, cel alpin mai mult de agricultor, la fel și cel mediteraneean. 

Suntem produsul amestecului daco-latin care este baza poporului român moștenind anumite caracteristici, printre care credința în nemurire care ar fi ușurat creștinarea românilor. Un aport important ar fi al slavilor cu care ne-am amestecat începând din secolul 5. Drăghicescu susține eronat că am avea 2/3 din cuvinte de origine slavă, sunt doar am 20%! Slavii ne-ar fi dat caracterul mai visător, mai melancolic. Dar cucerirea bulgară a teritoriului românesc de azi ne-a transmis ritul ortodox de origine slavă, care l-au moștenit inclusiv ardelenii și boierimea de origine slavă. Din Cronica ungurească a lui Anonymus vedem că voivodatele din Ardeal cucerite de unguri aveau conducători slavi, doar Gelu ar fi fost român. Boierimea de origine slavă nu era apropiată de poporul de români, de aceea denumirea șerbilor în Muntenia era semnificativă sub denominația rumâni! 

După Drăghicescu singura perioadă bună a medievalității a  fost situația independentă a celor 2 principate românești extracarpatice cam de 100 și ceva de ani, până când am căzut sub suzeranitatea turcească și am fost exploatați de Imperiul Otoman. Drăghicescu afirmă ca situația noastră a fost chiar mai proastă decât a popoarelor din Balcani aflate sub stăpânire otomană. Cea mai proastă perioadă a românilor a fost când s-a produs infiltrarea grecilor în țările române, călugări preoți, negustori, boieri în vremea fanarioților, dar și înainte. Drăghicescu descriere condițiile proaste ale țăranilor din secolul al XVIII-lea determinat și de nenumăratele ocupații ale principatelor, în special rusești care duce au la o viață nesigură, case, mai ales bordeie, descrise de autori străini. Se pare că condiția țăranului s-a mai stabilizat și îmbunătățit începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, dar exploatarea nemiloasă a arendașilor străini, greci și evrei au condus la revolte țărănești. 

Cartea lui Drăghicescu este în primul rând un studiu istoric asupra poporului român. Și a condiției absolut inacceptabilă a 80% dintre aceștia care erau țărani.

N-am reușit să am coperta lucrării originale a lui Drăghicescu.