duminică, 20 august 2023

Istoria României de Ovidiu Pecican















Ovidiu Pecican este un istoric clujean care a publicat câteva cărți foarte interesante pe care le-am citit și comentat, despre începuturile românității medievale: https://negutjoe.blogspot.com/2023/01/romanii-stigmat-etnic-patrii-imaginare.htmlhttps://negutjoe.blogspot.com/2022/01/romanii-si-europa-mediana-de-ovidiu.html.

În această carte Ovidiu Pecican, Istoria României Stat și Cultură 1866-2018 a ales să scrie despre istoria României moderne de la începerea domniei lui Carol I până la actualitatea imediată. Este istoria modernizării României începută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza între 1959 și 1866. Este un subiect foarte stufos. Chiar dacă contribuția regilor ereditari ai României este extrem de importantă, politica României a fost făcută de autohtoni. Prin Brătieni sunt responsabili de aducerea unei dinastii străine care a echilibrat scena politică românească, apoi actul Independenței de Stat care ar trebui să redevină pe 10 Mai Ziua Națională a României și Reîntregirea României concepută de Ionel I C Brătianu. Ce este extrem de frustrant este că subiectele extrem de interesante din istoria noastră sunt pe două trei pagini, cu câteva citate de la oameni de cultură importanți. Sunt dezbătute probleme delicate ale istoriei noastre antisemitismul, ascensiunea extremismului radical, care a făcut apel la asasinate, dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura legionaro- antonesciană, războiul contra URSS. Pecican face o diferență între intrarea României în război în 22 iunie pentru eliberarea Basarabiei răpite de Stalin și aventura armatei române peste Nistru care a dus la catastrofa unor pierderi mari de militari morți, răniți și luați prizonieri.

Este interesant episodul necunoscut al unui principat efemer al aromânilor din Munții Pindului cu capitala la Metsovo Aminciul pe aromână, condus de Alcibiade Diamandi în timpul celui De-al Doilea Război Mondial în timpul agresiunii italiene în Grecia.

Sunt și multe pagini dedicate tranziției spre democrație după 1990. 

Este o carte care merită citită!


Un comentariu: