Pământul și cerul lui Jacques Dorme de Andrei Makine

Săptămâna trecută s-a desfășurata în Pitești Festivalul de C'Arte. Adică a fost un festival de muzică, de care am amintit deja și câteva edituri și-au prezentat producția în niște corturi în fașa Bibliotecii Județene.

Am profitat de oferta la preț de 10 lei și am cumpărat câteva cărți.

Prima carte care vi-o prezint este Pământul și cerul lui Jaques Dorme de Andrei Makine.

De acest autor de origine rusă stabilit în Franța la sfârșitul anilor 80 am auzit, normal în emisunea Teze și Antiteze la Paris a doamnei Monica Lovinescu.

Andrei Makine a făcut senzație cu Testamentul Francez, un autor rus scria direct în franceză. Makine spune că ar fi avut o rudă, mătușă franțuzoaică care l-a învățat această limbă.

Ei bine și în acest roman este o variațiune pe tema limbii învățate de autor de la Alexandra, o franțuzoică ajunsă foarte tânără în Rusia, cu Crucea Roșie și rămasă acolo. 

Este povestea de dragoste între această infirmieră și aviatorul francez Jacques Dorme în apropierea Stalingradului în timpul marii ofensive hitleriste din 1942. Evocarea războiului mi-a amintit de Viață și destin a lui Vasili Grossman.

Dorme este aviator francez care luptă în Polonia, este făcut prizonier, evadează, ajunge la partizani și este evacuat împreună cu polonezul Witold în spatele liniilor sovietice pentru a fi folosiți în război. Aici are loc cea mai teribilă scenă a romanului. Jaques vede cum Witold este adus în fața unui enkavedist-securist care îl interoghează și-l acuză că este spion și-l și împușcă.

Este adus și Jacques exact când se produce atacul avioanelor hitleriste asupra aerodromului.  Jacqes vrea să-l avertizeze pe securist, dar acesta, expus este mitraliat de avionul nazist.

Comentariul locotentului sovietic este că pistolul individului împușcase mai mulți ruși decât nemți. 

Dorme este trimis în Nordul extrem în misiunea Alsib, care aducea avioane americane pentru a fi folosite de armata sovietcă în luptele antihitleriste. Misiunea este secretă pentru că Stalin nu voia să recunoască ajutorul american. Dorme moare de Anul Nou 1945 din cauză că un imbecil de ofițer politic decide ca piloții să folosească altă rută, care pe hartă arăta mai scurtă dar era mult mai periculoasă, fiind în munți. 

Aceasta este povestea pilotului Jacques Dorme pe care autorul refugiat în Franța îl caută în Nordul Extrem în primii anii ai lui Ielțîn.

Pe de altă parte este autobiografia tristă a autorului în adolescență.

Trăitor într-un orfelinat unde se aflau copii celor care suferiseră represiuni, fuseseră închiși în Gulag de nebunia lui Stalin.  Toți visau iluzia că părinții fuseseră reabilitați și se vor întoarce triumfători și vor pleca cu ei acasă. 

Atunci adolescentul o cunoaște pe Alexandra, infirmiera de la care învață franțuzește și află povestea aviatorului Jacques Dorme. 

Este un roman al experienței în lagărul socialist, al minciunilor și represiunii bolșevice.