Undeva la Palilula

Am pregetat ceva timp să scriu despre filmul lui Silviu Purcărete.

Silviu Purcărete a devenit un reper internaţional în teatru atât la noi cât şi afară. 

Este un fim experimental, mai mult teatru filmat. 

Singura referinţă filmică care s-ar putea face este Glissando a lui Mircea Daneliuc.

Acţiunea filmului, dacă putem spune că este acţiune se petrece la Palilula, undeva în Oltenia anilor comunismului, într-un sat fără copii!

Aici este repartizat tânărul medic pediatru Serafim interpretat de tânărul actor Dimenny Aron, interesant pentru rol, cu ochii săi exoftalmici.

Aici are ocazia seă se întâlnească cu doctorul chirurg Predoleanu, excelent interpretat de Răzvan Vasilescu.

Vreau să deschid o paranteză acum. Îl cunosc pe Răzvan Vasilescu de când mă ştiu, locuia cu părinţii pe strada Bobâlna, în care ieşea strada mea. Tatăl său era faimosul Chichiplan, profesor de matematică la Liceul I.L. Caragiale, cu bust la liceu, dăruit de copii lui, fraţii Vasilescu. Chichiplan m-a trimis odată să fac o meditaţie în locul lui şi m-am ales cu 100 de lei, eram în clasa XI-a, 1967! Nu credeam că o să iasă mare lucru din Răzvan. La ora aceasta este, probabil, unul din cei mai buni actori români. Se cam cabotinizează în filme şi seriale de doi lei de PROTV şi MEDIAPRO, dar asta-i viaţa. În film are o partitură excelentă.

Aici mai apar magazionerul Ilie, o altă excelentă partitură a lui George Mihăiţă, de mult nu l-am mai văzut atât de bun şi autentic.

Un alt rol important face Constantin Chiriac, faimosul director Teatrului din Sibiu, în rolul şoferului de ambulanţă Virgil, zis şi Trotzki, secretarul de partid al spitalului. Spre necazul tuturora urâtul şi patibularul secretar de partid îşi găseşte o mireasă serafică şi blondină.

Mai apare lordul care este craioveanul Ilie Gheorghe, în rolul tatălui doctorului Serafim. 

Ocupaţia principală angajaţilor spitalului din Palilula este se îmbete, Ilie magazionerul având mereu formula: "Trăiască neamul nostru rău şi puturos!". 

Antologice sunt şedinţele de luptă pentru pace cu alergatul portretelor odiosului şi a sinistrei sale soţii. 

Un alt personaj cu adevărat exotic este doctorul Gogu, interpretat de Sorin Leoveanu, negru, dar care se albeşte spre final.

Scenografia este deosebită, aparţinând marilor artişti Helmut Stuermer şi Dragoş Buhagiar, în primul rând locomotiva cu care soseşte tânărul Serafim.

Filmul nu are acţiune, ci o selecţie de tablouri dominată de panatgruelicii Ilie şi Predoleanu.

Dacă aveţi răbdare merită să-l urmăriţi pentru prestaţia excepţională a actorilor cât şi a decorurilor!