Castelul Cantacuzino

Un  eveniment de familie m-a dus sâmbătă la Buşteni la Palatul Cantacuzino.

Mărturisesc că-l ignorasem până acum cu toate că este vizibil exact din gara Buşteni şi am trecut de nenumărate ori pe aici. Probabil că mai tot timpul mă uitam pe partea cu Munţii Bucegi.

Castelul a fost în perioada comunistă sanatoriu TBC al Ministerului de Interne. Cum  au reuşit instituţiile astea represive inclusiv armata să pună mână pe toate aceste bijuterii de arhitectură.

Poziţia castelului este extraordinară este aşezat pe coasta cartierului Zamora cu privelişte spre Crucea Caraimanului şi a tot lanţului alpin al

Bucegilor. Din acest punct de vedere aşezarea castelului Cantacuzino este mult mai bună decât a castelului regal de la Peleş.

De fapt în vremurile respective toată Valea Prahovei se afla în proprietatea Cantacuzinilor. Regele Carol I a cumpărat terenul de la Peleş şi Sinaia de la Cantacuzini. 

Probabil că faimosul Gheorghe Grigore Cantacuzino Nababul a fost influenţat în decizie de Peleşul Regelui Carol. 

El a construit 3 palate şi castele româneşti: Muzeul Naţional George Enescu de pe Calea Victoriei, poate cel mai frumos palat privat al Bucureştiului, Micul Trianon, ruinat azi, la Floreşti şi Castelul de la Buşteni. Arhitectul castelului a fost marele arhitect Grigore Cerchez, cel care este autorului Universităţii de Arhitectură Bucureşti, de unde şi anumite caracteristici comune. Este construit în stilul neo-românesc, cu elemente, bolţi coloane brâncoveneşti, un brâu de piatră ce aminteşte de Mânăstirea Argeşului. 

Castelul are însemnele imperiale ale familie Cantacuzinilor. În curtea interioară este şi placa comemorativă a castelului  în care Gheorghe Gr. Cantacuzino spune că a construit castelul pentru el şi soţia sa  Ecaterina născută Băleanu. Urmaşul său Mihai Mişu Cantacuzino a fost căsătorit cu Maruca Rosetti Teţcani, celebra Maruca Cantacuzino, marea iubire a lui George Enescu. Mihai a murit tânăr dar Maruca este mama lui Constantin "Bâzu" Cantacuzino, cel mai faimos as al aviaţiei româneşti din perioada interbelică, un bărbat extrem de frumos, care este tatăl Oanei Orlea, scriitoare româncă stabilită în Franţa. Ea este cea care se împotriveşte prostiei cu aducerea osemintelor lui Enescu, în calitate de legatară testamentară.

Cantacuzinii sunt alături de liniile stinse ale Basarabilor şi a Muşatinilor cele mai faimoase familii princiare româneşti. Ei s-au împământenit prin secolul al XVI-lea în Ţările Române şi se consideră pământeni cu toate că sunt mândri de descendenţa imperială bizantină.

Cantacuzinii au onorat excepţional istoria românilor, prin boieri patrioţi, stolnicul Constantin Cantacuzino, domni iubitori de carte şi ctitori Şerban Cantacuzino cu Biblia care-i poartă numele şi Biserica Patriarhală, savanţi, medicul Ion Cantacuzino care dă numele Institutului de Vaccinuri şi Seruri.

Cred că retrocedarea castelului moştenitorilor a fost un act de dreptate. Actualmente, moştenitorii au vândut castelul, iată că ei nu mai au posibilităţile străbunicului Nababul.

Aşa că acest castel a intrat în circuitul turistic, este vizitabil eu nu am avut ocazia vizitei în interior şi este locul unor evenimente fericite a unor particulari. 

Oricum investitorii au încă mult de lucru pentru a face din castel un loc deosebit. Din ce am văzut grădinile vor trebui să fie amenajate ca să arate în superbia sa care nu este cu nimic inferioară unor castele văzute de mine în Occident! Am înţeles că investitorii au făcut şi demersuri pentru obţinerea de fonduri europene pentru acest obiect de patrimoniu.

Să sperăm că astfel de obiective turistice pot fi puse în valoare pentru că merită!