Evgheniți, ciocoi, mojici de Constanța Vintilă-Ghițulescu

Despre această carte trebuie să fac niște precizări. Am primit un videoclip de la prietenul și colegul de promoție Nicu Dumitrescu înregistrarea unei emisiuni realizată la Trinitas de către redactorul șef de la Dilema veche, având invitată pe Constanța Vintilă-Ghițulescu. Și pe Constanța Vintilă Ghițulescu o știam tot din contribuțiile ei despre istoria românilor scrise pentru Dilema veche.

Emisiunea m-a șocat și am căuatat mediat cărțile scrise de această doamnă.

Ea se ocupă de zorii modernizării în Principatele Române la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Până acum informația despre perioadă mi-o furnizase Neagu Djuvara cu Românii între Orient și Occident.

Ei bine, Constanța Vintilă-Ghițulescu este o cercetătoare a arhivelor pe modelul Școlii Analelor, marea școală istorică franceză, care privește istoria la firul ierbii, prin documente. Dacă Occidentul a fost mult mai bogat, în privința noastră informațiile sunt mai puține și o resursă sunt însemnările străinilor care ne-au vizitat.

Dacă despre cartea lui Djuvara pot spune că are o atitudine optimistă, românii lepădau hainele orientale și moravurile aferente pentru a se moderniza, cartea acestei doamne este mult mai realistă.

Este și o carte de tip științific cu referințe multiple, mai greoaie, mai dificil de citit.

De ce este șocantă cartea?

Pentru că are informații pe care le ignoram și nici cărțile de istorie școlară nu le prea evidențiază.

Modernizarea Principatelor se face sub impulsul Rusiei. Da, Rusia era forța modernizatoare în Principate pe care le ocupă de mai multe ori în secolele XVIII și XIX. Citind succesiunea domniilor din Principate vedem că sunt ocupate mai mulți ani de către Rusia, care elaborează Regulamentelor Organice factorul de modernizare, care cu timpul devin o povară și sunt anulate de Revoluțiile de la 1848.

Este la fel de adevărat că modelul propus de Ruisa este cel francez, îmbrățișat de aristocrația românească și că majoritatea ofițerilor armatei ruse erau de origină străină, francezi, prusaci.

Cartea este dificil de citit pentru că trebuie să apelezi la DEX online pentru multe cuvinte de origine greco - turcească. Limba română este influențată de perioada fanariotă și conține încă multe slavisme după cum constați din textele citate.

Sunt analizate clasele sociale ale vremii.

Primii vin aristocrații, evgheniții pe grecește. Ei sunt marii boieri cu privilegii față de ceilalți. Ei sunt cei care ocupă toate funcțiile de conducere ale principatului. Fii lor sunt cei care pleacă la studii în străinătate, nu existau școli superioare în Valahia sau Moldova. Unii vin cu diplome de ingineri sau medici și se pun în slujba dezvoltării țării, dar sunt priviți cu mefiență de boieri că-și trădează rangul.

Aceste privilegii sunt desființate pe la jumătatea secolului XIX. Așa că devin doar proprietari de moșii, adică moșieri. Din ei se selecționează în continuare elita conducătoare a statului. De abia în România Mare moșierii care sunt desființați prin reforma agrară nu mai vor deține privilegiile conducerii statului. Pe la mijlocul secolului XVIII fanariot unii dintre acești boieri sunt încă analfabeți. Sub impulsul vremii se alfabetizeză, adoptă greaca, ca să converseze cu domnitorul grec de origine.

În clasa boierească sunt cooptați negustori care plătesc pentru ranguri și aceșta sunt ciocoii. Ei sunt boieri noi, nu au totuși comprtamentul marii boierimi și nu sunt priviți cu ochi buni de marea boierime.

Ceea ce izbește este că în Valahia și Moldova nu a existat o clasă mijlocie. Românul detesta negustoria, vorbim de marii boieri. Lipseau meșteșugarii, care vin în Valahia și Moldova din străinătate în special din țările germane. Până și fierari sau potcovarii erau de origine țigănească. Sub impulsul modernizării apar medicii și profesorii, ei provin din ciocoime, sau fruntașii satelor în principal.

Pentru educarea poporului un rol esențial îl au preoții  care sunt și învățătorii neamului. Odată ce apar adevărații învățători și profesori, biserica care trebuia să-i finanțeze devine mefientă și nu vrea să-i plătească. Ortodoxia este retrogradă pentru că dacă ar alfabetiza țăranii aceștia pot să învețe lucruri rele.

O dată cu modernizarea se înființează și un aparat birocratic. Slujbașii primesc salariu și pensie după o perioadă de timp, dacă fac 24 de ani primesc pensia egală cu salariul. Dar nu se admite, la fel ca acum cumularea pesniei cu salariu. Și atunci ca acum marii boieri își favorizau clientela.

Cel mai interesant capitol pentru mine a a fost despre mojici adică despre țărani. Mă interesează pentru că ei sunt strămoșii mei. Tăranii români aveau o viață precară. Locuiau în bordeie insalubre. Când stăpânirea a făcut demersuri ca țăranii să se mute în case de lemn, ei au părăsit aceste case și au revenit în bordeie. Bordeiele erau promiscue, pline de gângănii, purici, ploșnițe. În curți tronau gunoaie care erau puse pe foc și provocau incendii. Stăpânirea face demersuri ca tăranii să îndepărteze gunoaiele în afara satului. De asemenea se fac depozite ca să asigure hrana țăranilor în anii nefavorabili, dar țăranilor puțin le pasă. De asemenea alcoolismul este cronic. Analfabetismul este de asemenea cronic, preoții sunt cei care luptă cu această problemă.

Autoarea ne asigură că situații între Alpi și Urali nu este cu nimic deosebită de cea din Valahia și Moldova. Se pare că modelul de dezvoltare din acele vremuri s-a transmis și anumite zone din România de azi moștenesc această subdezvoltare cum se observă în anumite zone din sudul României și din Moldova.Încep să bănuiesc că inclusiv tradiția țărănească nu are o mare vechime ci s-a format odată cu modernizarea Principatelor.

Trebuie ca să scăpăm de aceste moșteniri nefaste și cartea ne ajută să înțelegem trecutul ca să putem avea un viitor.