vineri, 13 mai 2016

Note de lectură - The Rise and Fall of Ancient Egipt de Toby Wilkinson

După cum spuneam mai demult am început acum aproape 3 săptămâni lectura acestui tratat de istorie.
Egiptul Antic este statul cu cea mai îndelungă existenţă, aproximativ 3000 de ani. A avut şi momente când a fost cucerit de hicsoşi popor semit pe la 1650 î Cr., apoi a fost cucerit de libieni care şi-au instalat propria dinastie pe la anul 1000 î. Cr., apoi a devenit satrapie persană fiind cucerit pe la 500 î. Cr. ca să dispară după stăpânirea romană.

Singurele stat care se poate compara ca vechime sunt China, care a fost cucerită şi ea de străini, dar şi de Japonia care a avut o existenţă independentă cu 1000 de ani î. Cr.
În Europa state ce existenţă îndelungată şi care au rămas independente sunt în primul rând Anglia, Franţa, apoi Imperiul German cu urmaşul Imperiu Habsburgic, Spania, şi cele două imperii cel Otoman, şi cel Rus după ce au stat 3 secole sub stăpânirea tătarilor.

Revenind la Egiptul Antic, el este un dar al Nilului, acum 5500-6000 de ani, clima s-a schimbat în zona Egiptului Superior de lângă prima cataractă. Zona era bătută de ploi acolo existând zonă verde de savană unde erau crescători de animale. Dar ploile s-au mutat mai al sud spre Podişul Etiopian şi oamenii s-au strâns pe Valea Nilului unde revărsările fluviului permiteau dezvoltarea agriculturii. Din acest motive statul dezvoltate pe această zonă şi cel din zona inferioară a Egiptului Inferior s-au reunit sub Narmer sau Menes (greceşte) cam în anul 3000 î. Cr. Acest faraon întemeietor reuneşte toată vale şi delta Nilului într-un singur stat. Dar ca să existe un stat el trebuie să fie administrat. Şi ca să fie administrat trebuie înregistrate recoltele de grâne, numărul de animale. Şi din acest motiv a apărut scrisul şi istoria, pentru că documentele scrise mai vechi nu sunt. În Orientul apropiat în Sumer au fost oraşele stat care foloseau cuneiforme şi în Egipt hieroglifele. 

Egiptul este o civilizaţie extraordinară de mari constructori, matematicieni şi astronomi.. Pentru că singura minune a lumii antice care rezistă şi azi sunt piramidele. Prima este piramida în trepte lui Djoser din Sakkara. Au urmat piramidele clasice prima şi cea mai mare este a lui Khufu - Keops, care a fost cea mai mare şi înaltă construcţie până la Turnul Eiffel, având 146 de metri şi orientare geografică şi astronomică precisă. Ea a fost construită de echipe de constructori nu de sclavi cum se acredita. De fapt toată viaţa lui, timp de două decenii, faraonul Khufu şi-a dedicat-o construcţiei piramidei. Şi aici începe explicaţia acestor monumente. Ele erau dedicate faraonului care era un zeu în viaţă şi care îşi pregătea monumentul pentru viaţa de apoi.
âCu timpul s-a renunţat la piramide şi mormintele s-au construit în Valea Regilor în Egiptul Superior. Dar şi aceste morminte erau bogat împodobite având extrem de mult aur îngropat acolo. Asta a fost nenorocirea lor pentru că dinastiile libiene au început jefuirea lor sistematică pentru întreţinerea armatelor de mercenari, la sfârşitul anilor 1000 î. Cr. Doar mormântul lui Tuthankamon a scăpat nejefuit şi astăzi lumea admiră ce însemna un monument funerar în Egiptul Antic, s-ar părea că ar mai exista şi alte morminte ascunse, nedescoperite încă. 

Alte moment celebru al Egiptului este bătălia din Orientul Apropiat a faraonului Tutmoses al III-lea cu regele Kadeşului la Megiddo, care a rămas în Biblie ca bătălia Armageddonului.  

Alt faraon faimos de la 1250 î. Cr este Ramses al II-lea care a purtat o mare bătălie tot în Orientul Apropiat cu Imperiul Hittit la Kadeş.
Ramses al II-lea a fost un alt mare constructor, monumentele sale stau şi azi mărturie. Tot în vremea lui se petrece şi Exodul biblic neconsemnat în analele egiptene, cum de fapt nu sunt însemnări despre Isus. Evreii au plecat de fapt în bejenie, nefiind în sclavie, ei erau angajaţi cu simbrie în Egipt.

Un alt moment important este cucerirea lui Alexandru cel Mare, întemeierea Alexandrie marele port la Mediterană şi ultimei dinastii de faraoni de origine greacă, Ptolemeii.

Istoria Egiptului se termină cu Regina Cleopatra, amantă a lui Caesar şi a lui Marc Antoniu, învins de fondatorul Imperiului Roman Octavian.


Şi aşa se termină glorioasa istorie a Egiptului Antic. Egiptul Antic are în el toate formele spre care vor evolua şi statele moderne, atât imperiile multinaţionale cât şi statele naţionale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu