Societatea Feudală - Formarea legăturilor de dependenţă de Marc Bloch

Am luat cartea asta de la bibliotecă şi mărturisesc că suspectam că am mai citit-o. Verificarea am făcut-o pe net şi constat că aşa este! Am citit-o cu vreo trei ani în urmă şi am recenzat-o pe net că mi-a apărut când căutam o copertă pentru volum. Recunosc că nu îmi mai aminteam nimic de ea.

Dar am să fac din nou o recenzie a cărţii.

Deci cine este Marc Bloch? Este unul dintre cei mai importanţi istorici francezi unul din reprezentanţii Şcolii Analelor care au produs un nou curs privind studierea istoriei. Mai aflu că a luptat în Rezistenţa franceză, fiind evreu alsacian şi a fost împuşcat de nazişti în 1944.

Cartea este un tratat de istorie, mai degrabă aş spune că un tratat de istoria dreptului în societatea feudală apuseană.

Este interesant că după Carol cel Mare urmează două secole de frământări şi instabilitate declanşate de ultimele năvăliri barbare în Occident, al vikingilor şi al ungurilor.

Spre anul 1000 societatea occidentală se stabilizează iar relaţiile dintre rege, seniori, supuşi se instituţionalizează. Marc Bloch urmăreşte pentru dezvoltarea relaţiilor feudale Franţa,. Anglia, Germania, Italia, deci ceea ce înseamnă societatea occidentală care a declanşat evoluţia fără precedent a omenirii.

De fapt cartea lui Marc Bloch este un tratat de istoria evoluţiei dreptului în Occident.

Se analizează relaţiile dintre rege şi seniori, vasalitatea, dependenţa de unul mai puternic, seniorul sau regele. În cam două secole până la 1200 aceste relaţii se instituţionalizează prin acte. De remarcat că limba documentelor este latina care este cunoscută doar de clerici. Cu timpul documentele se fac şi în limbile vernaculare şi atunci se produce o aşezare a dreptului şi a relaţiilor dintre supuşi şi seniori şi dintre seniori şi vasalii lor.

Remarca lui Bloch este interesantă privind evoluţia dreptului în Anglia, Magna Carta care este superioară celui de pe continent  şi care construieşte superioritatea societăţii engleze ulterior prin formarea imperiului şi capitalismului.

Mărturisesc că am citit-o cu greu pentru că autorul insistă asupra diferenţelor dintre societăţile medievale occidentale şi descrie relaţiile sociale în fiecare societate medievală apuseană.

Nu este totuşi tipul de carte scrisă de Fernand Braudel, care este mai literar.
Chiar dacă nu am scris iniţial despre asta am să o fac acum.
Citind cartea am încercat să fac comparaţie cu situaţia din centrul şi estul Europei.
Aici nu a existat principiul ereditar pentru regi, poate doar în primă fază la ungurii arpadieni. marii boieri români, ruşi, magnaţii polonezi şi unguri decideau asupra celui care devenea rege. Codurile de legi s-au făcut târziu la noi doar începând pe vremea fanarioţilor. Domnul dispunea cum dorea, chiar dacă în anumite situaţii ţinea cont de cutume. dar judecata era însoţită de mult subiectivism şi bun plac. Relaţia dintre senior, boier şi ţărani a fost şerbia, iobăgia, rumânia care s-a menţinut până aproape de secolu XX în Rusia. În România între ţărani şi boieri domina la sfârşitul secolului XIX regimul învoielilor. Aici dreptul românesc nu prea distingea între domeniul funciar boierilor şi al ţăranilor din acest motiv răscoale şi reforma agrară din 1921 care a dat pămân ţăranilor în virtutea acestei cutume.
Toate aceste probleme arată cât de întârziată a fost societatea central şi est europeană faţă de Occident în primul rând pe motiv de lege, tribunale şi judecători specializaţi, nu domnii sau boierii sau în anumite cazuri otomanii! De aici şi diferenţele de dezvoltare economică care se resimt şi azi.