Scena muzicală piteşteană: Recital extraordinar la aniversarea de 100 de ani de la naşterea lui Dinu Lipatti

Corneliu Rădulescu

În această zi de 17 martie 2017 la amiază la Filarmonic Piteşti a avut loc un recital extraordinar dedicat aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Dinu Lipatti.

Dinu Lipatti este muscelean de origine, familia având moşia de la Fundăţeanca Leordeni. Am fost la conacul Fundăţeanca de mai multe ori în cadrul proiectului Serile Lipatti. Şi acest concert ar fi trebuit să se desfăşoare acolo, dar răutatea şi prostia autorităţilor locale au împiedicat acest lucru. 

Aşa că acest concert s-a petrecut la sediul Filarmonicii Piteşti.

Înaintea concertului a luat cuvântul Corneliu Rădulescu care ne-a mărturisit că este fiul arhitectului Corneliu Rădulescu cel care a proiectat conacul Fundăţeanca. A fost visul lui Dinu Lipatti. Vremurile însă nu i-au permis să locuiască acolo niciodată!

Cum spunea dl Rădulescu, Dinu Lipatti rămâne unul din cei mai importanţi pianişti ai secolului XX ocupând într-un top al specialiştilor un onorant loc 6, în condiţiile în care era dispărut de peste 60 de ani când s-a făcut acest top.

Şi a urmat muzica compozitorului Dinu Lipatti scrisă la vechiul conac de la Fundăţeanca.

Concertul a fost deschis de Sonatina pentru pian pentru mâna stângă op. 10 interpretată de piteşteanul Alin Ionescu.

Alin Ionescu

A urmat Premiere improvisation pour violon violoncelle et   piano  interpretată de  pianista Oana Rădulescu Velovici, violonista Raluca Stratulat şi violoncelistul Eugen-Bogdan Popa.

Raluca Stratulat, Oana Rădulescu Velcovici şi Eugen- Bogdan Popa

În final am audiat excelenta interpretare a lui Viniciu Moroianu a Fanteziei op.8.

Viniciu Moroianu

A fost o atmosferă plăcută pentru că am vizionat şi fotografii ale marelui pianist Dinu Lipatti.

Scena muzicală piteşteană: Începuturile clasicismului

Orchestra condusă de Mihai Agafiţei

În seara de 16 martie 2017 programul a fost dedicat începuturilor clasicismului având ca vedete pe doi compozitori contemporani ai secolului al XVIII-lea, Joseph Haydn şi Luigi Boccherini.

Seara a debutat cu Uvertura în re major G490 a lui Boccherini. Este o piesă scurtă cu o orchestră redusă de coarde şi câteva instrumente de suflat. Piesa a fost interpretată de orchestra Filarmonicii Piteşti condusă tânărul şi talentatul dirijor Mihai Agafiţei. Boccherini este un compozitor italian se pare influenţat de Haydn care a lucrat la curtea regilor Spaniei. 

Rafael Butaru, Valentin Ghiţă, Ionuţ Roşca şi Radu Sinaci

A urmat Simfonia concertantă pentru patru instrumente: vioară, oboi, violoncel şi fagot şi orchestră de Haydn. Este aceeaşi formulă redusă de orchestră cu aceste patru instrumente în postură solistică. Este o piesă din perioada londoneză a lui Haydn şi este extrem de muzicală şi veselă prin contribuţia instrumentelor soliste. Mie îmi face plăcere să ascult concerte cu instrumente de suflat solistice, unde a excelat şi Mozart. La bis cei patru instrumentişti ne-au oferit ceva a la turca din Mozart.  

În parte a două a concertului am audiat Simfonia nr-30 în do  major de Haydn. Ea este supranumită şi Aleluia, după cântecul gregorian din mişcarea de deschidere.

În final am audiat Simfonia nr 4 op. 12 a lui Boccherini sau "La casa del diavolo" 

Împreună cu artiştii

Aş vrea să remarc că aceste piese de concert cuprindea formule orchestrale reduse pentru că se adresau unui număr restrâns de aristocraţi precum prinţul Eszterhazy, protectorul lui Haydn. 

O seară frumoasă de martie cu muzică bună.

Scena muzicală piteşteană: Recital cameral cu Cristina Anghelescu şi Daniel Goiţi

Cristina Anghelescu şi Daniel Goiţi

În această seară de 10 martie melomanii piteşteni au avut ocazia fericită de a asculta doi maeştrii ai muzicii româneşti: pe violonista Cristina Anghelescu şi pe pianistul Daniel Goiţi. Chiar dacă vin  din două medii muzicale deosebite, doamna Anghelescu a studiat în Bucureşti şi domnul Goiţi la Cluj recitalul a fost armonic şi a rezultat un recital de mare clasă. 

În prima parte a recitalului s-au interpretat două piese de Schumann: Sonata pentru vioară şi pian nr.1 op. 105 şi Fantastiestucke piese specifice perioadei de vârf a romantismului german.   

Pentru parte a doua s-au mai cântat Romance de Edgare Faure şi Sonata pentru vioară şi pian nr. 3 op.45, piesă care f ace parte din naşterea repertoriului naţional norvegian.

Muzica de cameră este o muzică boierească, pentru aristocraţi care cerea o prezenţă redusă de spectatori spre diferenţă de orchestre care cer spaţii mari. Se pare că Centrul Multifuncţional din Piteşti este o loc potrivit pentru acest gen de spectacole.

Scena muzicală pitesteană: Un concert de muzică rusă

În această seară la Filarmonica din Piteşti am fost martorii unui eveniment muzical deosebit. Am ascultat muzică de cea mai bună calitate şi am urmărit debutul la Piteşti a unei tinere violoniste foarte talentate.

Seara muzicală a început cu Concertul pentru vioară în re major de Ceaikovski.

 Pentru mine este probabil cel mai frumos şi dramatic concert pentru vioară şi nu ştiu de ce îl văd interpretat doar de violoniste, precum astă seară cu Simina Croitoru. Această tânără şi talentată violonistă este fiica cunoscutului violonist Gabriel Croitoru şi tatăl are de ce să fie mândru! Interpretarea ei a fost a unui profesionist cu experienţă a avut culoarea şi dramatismul care îl cere acest concert. 

Simina Croitoru şi Dorin Frandeş

Dar la reuşita interpretării a contat şi orchestra Filarmonicii Piteşti condus în această seară de Dorin Frandeş. Am observat cât de prinsă era orchestra de muzică şi cu câtă plăcere reacționau toţi membrii orchestrei.

Simina Croitoru

A fost un mare succes acest concert. 

Reflectând la acest concert excepţional mă gândesc că este contemporan cu perioada de aur a culturii ruse. Se produsese deja emanciparea ţărănimii prin desfiinţarea şerbiei în 1861 intelighenţia rusă se apleca asupra problemelor claselor sociale dezavantajate  prin acţiunea Narodnaia Volia. Este epoca de aur a romanului rus cu Tolstoi, Dostoievski, dar probabil scriitorul cel mai apropiat de creaţia lui Ceaikovski îmi pare Cehov. 

Orchestra

După ce a fost furtunos aplaudată de melomanii piteşteni, Simina  Croitoru ne-a mai oferit un bis cu Lăutarul de Enescu. O prietenă suspecta că vioara suna ca a tatălui, adică Guarneri lui Enescu, dar am văzut-o după concert cu propria vioară în spate.

Eu, Simina Croitoru, Dorin Frandeş şi Gabriel Croitoru, mândrul tată al vedetei serii

În partea a doua a concertului orchestra Filarmonicii Piteşti condusă de Dorin Frandeş ne-a oferit Uvertura la Ruslan şi Ludmila de Glinka.

După această piesă orchestra a interpretat Simfonia nr. 1 re major Clasica,  op. 25 de Serghei Prokofiev. Este o piesă inspirată din clasicismul vienez, dar având şi specificitatea rusă.

A fost o seară foarte reuşită.

Note de lectură: Medeea şi copiii ei de Ludmila Uliţkaia

Am terminat de citit şi romanul Medeea şi copii ei de Ludmila Uliţkaia.

Curiozitatea mea este să văd viaţa omului sovietic obişnuit. Omul sovietic este locuitorul unui imperiu este foarte amestecat.

Probabil că şi asta a vrut să sublinieze Uliţkaia în romanul ei.

Sunt ruşi, evrei, gruzini, armeni, lituanieni în roman. Sunt oameni obişnuiţi din clasa medie, cu preocupări intelectuale am spune. 

Romanul împrumutat de la bibliotecă are şi o caracterizare a personajelor, probabil aparţinând unei cititoare.

Şi în acest roman siberiana Uliţkaia visează o zonă  mai caldă şi romanul se petrece în Crimeea unde locuitorii vastului imperiu prăbuşit în 1991, veneau în vilegiatură, la mare, cum veneam şi noi românii la Marea Neagră la camere închiriate.

Medeea, personajul principal se trage din familie de greci, Sinopli din Feodosia, locuitori vechi ai acestei zone.

A fost dintr-o familie cu 13 copii născuţi toţi în perioada începutului de secol XX. Medea  era soră medicală, felceră, căsătorită cu un medic dentist evreu, Samuel. Este femeie model care şi-a îngrijit soţul mort din cauza unui cancer la colon şi îşi primeşte toţi membrii familiei răspândiţi prin tot imperiul sovietic. Sora cea mai importantă a Medeei este Aleksandra. Această soră este personajul favorit al scriitoarei, femeia liberă fără probleme de cuplu, care se iubeşte şi îndrăgosteşte repede. Aleksandra are mai mulţi copii din diverse legături. Dar cea mai importantă este Nika cea  cu părul roşu, trăsătură a familiei, care-i moşteneşte libertinajul mamei sale având legături cu  mulţi bărbaţi. De fapt cam astea sunt femeile doamnei Uliţkaia. Fiica fratelui vitreg mai mare la lui Nika, Maşa, are o biografie chinuită. Părinţii mor în accident şi bunica maternă care este nebună o acuză că i-a ucis fiica. Nepoata vine la bunica Aleksandra li este crescută ca o soră mai mică a Nikăi.

Maşa este inteligentă, poetă se căsătoreşte cu Alik Schwartz, un medic genial, care vrea să emigreze în America. Dar Maşa este atrasă în vârtejul unei legături cu un medic sportiv Butonov, care este şi amantul lui Nika. Dezechilibrul produs de această legătură o duce la Maşa la sinucidere. Soţul Alik emigrează în SUA, fiul lui şi al Maşei studiază la Harvard, dar este atras de latura iudaică a familiei şi emigrează în Israel. 

Este un roman foarte feminist, în care femeile trebuie să aleagă între aspiraţii şi realităţi.  

Scena muzicală piteşteană: Dragoste ca-n filme

Săptămâna aceasta la Filarmonica Piteşti s-au petrecut spectacole dedicate muzicii de film. Vineri 3 martie am fost spectatorii unui fapt artistic multimedia gândit şi prezentat de regizoarea Teo Herghelegiu şi intitulat sugestiv Dragoste ca-n filme. Pentru reuşita spectacolului a fost mobilizată o formaţie muzicală compusă din Ecaterina Luculescu la voce, Anca Sinaci la vioară, Radu Sinaci la Violoncel şi saxofon, Alexandru Burcă la pian şi Paul Luculescu la percuţie.

Vreau să spun ca selecţia făcută de doamna Herghelegiu a filmelor a fost foarte potrivită iar trupa de muzicieni au redat cu mult simţ şi ritm bucăţile muzicale ale filmelor de dragoste, iar unele secvenţe ale filmelor ne-a smuls o lacrimă chiar sau oftaturi înăbuşite.

Muzicienii

Primul film  a fost Romeo şi Julieta a lui Franco Zeffirelli prezentatoare dedicând un omagiu unuia din cei mai dramaturgi şi scriitori ai umanităţii, William Shakespeare.

A urmat impresionantul film al lui Spielberg Lista lui Schindler.

Nostalgia m-a cuprins atunci când am văzut filmul Love Story cu Ali Mc Graw şi Ryan O'Neill, cu tema muzicală aparţinând lui Francis Lai. L-am văzut acum mai mult de 45 de ani şi îmi reamintesc cozile imense la cinematograf. Este şocant să-l revezi pe O'Neill, acum om în vârstă.

Teo Herghelegiu

Mi-a făcut plăcere să-l revăd pe Gene Kelly în Cântând în ploaie şi m-am întrebat cum de plouă la Los Angeles unde e o secetă, poate mai la nord la Seattle?

Am reascultat faimosul Que sera, sera într-un film mai nou, 7 Souls. Ştiu că melodia a fost lansată de Doris Day în hitchcockianul film Omul care ştia prea multe, fiind şi o piesă de succes a lui Jose Feliciano.

Au urmat melodii din desene animate şi apoi am reascultat unul din cele mai frumoase tangouri ale lui Carlos Gardel, Por un cabezza din filmul Parfum de femeie cu Al Pacino.

A fost o seară reuşită şi lumea a aplaudat îndelung pe talentaţii artişti.

Scena muzicală piteşteană: Concert de alămuri

În această seară de 2 martie 2017 simpatica dirijoare clujeană Dalma Lidia Kovacs a reabilitat muzica de film în faţa melomanilor piteşteni.

Muzica de film este o  muzică specială care subliniază dramatismul unor scene filmate.

În această seară  a fost ceva special pentru că Dalma Lidia Kovacs a condus o orchestră de alămuri şi percuţie a Filarmonicii din Piteşti cu soliştii la trompetă Cristian Stanciuc şi Silviu Groaza.

Concertul a debutat cu o piesă a lui Aron Copland, compozitorul american intitulată Fanfara oamenilor simpli,

Orchestra condusă de Dalma Lidia Kovacs

Au urmat piese din filme pe care le-am văzut în mare parte, sunt un cinefil bătrân.

Muzica din Back to the future, Mission compusă de celebrul Ennio Moricone, muzica din seria Rocky.

Soliştii Cristian Stanciuc şi Silviu Groaza

S-a continuat cu o frumoasa piesă a lui Vangelis Conquest of Paradise din Chariots of Fire, care povesteşte de începuturile profesionismului în sport. A urmat o piesă din filmul Ocolul pământului în 80 de zile după romanul lui Jules Verne şi o piesă a unei alte celebrităţi muzicale italiene, Giorgio Moroder, Take my breath away din filmul Top Gun interpretată de trupa Berlin. 

Nu a lipsit nici tema muzicală a reţetei celei mai faimoase de filme de acţiune cu spion James Bond, atât de detestată de autorităţile comuniste şi cu muzica lui Sinatra.

Orchestra a dat şi un bis cu tema muzicală din Titanic.

Selfie cu Dalma Lidia Kovacs

A fost o seară reuşită care mi-a trezit buna dispoziţie.