Cercul scriitorilor din Viena de J. C. Maetis

Când am văzut această carte mi-a trezit interesul, pentru că îmi place Viena și îmi imaginam că este ceva despre interbelicul vienez care mă interesează. Am neglijat să mă uit pe copertă ca să văd că este un roman despre Holocaust. 

Și asta a fost surprinzător pentru mine la început. Romanul este scris de un autor irlandez J. C. Maetis, care scrie romane polițiste, thriller. Autorul a descoperit pe la 14 ani că are rădăcini evreiești, tatăl venind din Lituania. Însă fusese crescut în religia catolică a mamei și descoperirea a fost o surpriză. A constatat că și în Marea Britanie este rasism privind pe evrei. Tatăl autorului a fost un foarte bun statistician, care a fost suport foarte bun pentru raidurile britanice deasupra Germaniei, privind situația meteo. Romanul este dedicat familiei lui, parte cea din Lituania pierind în Holocaust. 

Însă Maetis alege Viena post imperială, unde în rândul intelectualilor domina figura lui Freud care formase un prestigios cerc de scriitori. Maetis a scris cartea într-un limbaj alert, romanul m-a cucerit și l-am terminat în două zile, el având 400 de pagini. 

Romanul începe exact după declanșarea Anschlussului - unirea Austriei cu Germania lui Hitler. Eroii romanului sunt doi scriitori, cu origini evreiești, Mathias și vărul lui, Iohannes. Mathias fusese însurat cu Emilia, o actriță austriacă catolică și aveau un fiu Ivor. Emilia divorțase și se recăsătorise cu un afacerist german. Iohannes care era cu mamă germană austriacă catolică, se însurase cu Hannah, o catolică blondă, cu care avea un fiu mai mare și o fiică. Cei doi sunt scriitori de romane polițiste krimi de succes. Mathias e mai mare cu 15 ani decât vărul său și un scriitor mai cunoscut. Ei fac parte din Cercul de scriitori condus de Sigmund Freud. Aproape fiecare capitol conține o spusă de a lui Freud, s-au avertismente ale naziștilor privind statutul evreilor, țiganilor, dar și a Mischling. Aceștia sunt cei cu un părinte evreu și unul catolic austriac.  În momentul înghițirii Austriei, Freud a ascuns toate fotografiile Cercului și ceilalți scriitori  sunt avertizați să distrugă fotografiile și documentele care fac trimitere la Cerc. Naziștii încep imediat negocieri cu Freud în vedere părăsirii Vienei și Austriei și situația averii acestuia care o acaparează naziștii. Cei doi scriitori se află la Cafe Mozart împreună cu prietenul lor Josef, comisar de poliție cu care colaboraseră și se documentaseră pentru munca de polițist. Josef este îndrăgostit de Deyna, o dansatoare care se dădea spanioloaică, dar era țigancă. Deci un statut similar cu evreii! Cu ocuparea Austriei, Viena se umple de SS-iști și cei trei fac cunoștință cu Schnabel, un ticălos absolut, SS-ist care anunță că evreii se pot aduna în piața Karmeliter pentru Amnistie. Iohannes se duce în zonă și-și dă seama că este o capcană, evreii erau încărcați în autobuze și trimiși în lagăre de concentrare. Și începe drama evreilor din Viena, 10% din locuitori sunt evrei, iar naziștii îi urmăresc să-i extermine. Și așa începe partea teribilă a romanului, goana după supraviețuire. 

Josef, care este un anti nazist convins îi pune în legătură cu un anume Lorenzo care îi pune să își schimbe identitatea. Vor face operații estetice care să le schimbe aspectul facial, părul le este vopsit blond și obțin documente cu noi nume false, își vând casele și se mută în zone unde nu prea sunt evrei. Tot timpul urmăriți de Schnabel care vrea să-i aresteze și să-i trimită la moarte în lagăr. Iohannes este trădat de Julian, editorul său și ajunge în lagărul de la Sobibor. Avea asupra lui o scrisoare adresată lui Meisel, vice  comandantului lagărului. Este salvat în ultimul moment de la gazare când Meisel citește scrisoarea și este adus de un sergent Vogt, alt personaj sinistru. Meisel era scriitor și scrisese un roman nereușit Flacăra plăpândă. Și Julian îl recomandă pe Iohannes ca să-l asiste la rescrierea acceptabilă a acestui roman. Iohannes lucra cu Meisel, dar marea majoritate a timpului era în Sonderkomando, grupul de prizonieri evrei care transportau cu roaba cadavrele celor gazați. De asemenea lucra la construcția unor noi unități de gazare. Acolo cunoaște pe Jan, din Silezia, care nu era evreu, dar ajunsese în lagăr pentru că fugise la sovietici, dar fusese luat prizonier apoi de naziști. 

Nemernicul de Schnabel o arestează pe Deyna fără știrea comisarului Josef și o trimite la lagărul Dachau, lângă Munchen. 

Schnabel îl depistează pe Mathias ca având identitate schimbată și începe să-l urmărească la bijutierul Brunermann, care îi dădea pe diamantele luate în contul vânzării casei, bani. 

Totul devine tensionat, personajele sunt în pragul să fie ucise, în lagăr sau în altă parte. 

Finalul este surprinzător!

Cartea m-a impresionat destul, pentru că poveștile cu Holocaustul sunt teribile.