În această seară am
avut un eveniment deosebit la Filarmonica Pitești, l-am avut invitat special pe
violonistul Alexandrum Tomescu. Aș spune despre violonistul Tomescu că este un primus inter pares între excelenții
violoniști români de azi.
În
afară de Alexandru Tomescu, am mai avut un invitat străin, pe tânărul dirijor
englez Cristopher Petrie cu care Tomescu va cânta și la Londra.
Orchestra Filarmonicii Pitești condusă de Cristopher Petrie |
Concertul
a debutat cu Doină de Călin Humă, piesă
aparținând unui tânăr compozitor român stabilit în Marea Britanie și audiată în
premieră la Pitești în interpretarea Filarmonicii Pitești conduse de către
Petrie.
Alexandru Tomescu și orchestra |
După
acest început promițător violonistul Alexandru Tomescu care a interpretat Concertul pentru vioară nr.3, op. 61 dedicat
lui Pablo de Sarasate.
Concertul
a fost o surpriză pentru mine, iar frumusețea începutului părții a douăa m-a
copleșit. Este un dialog între solist și orchestră, între vioară și flaut sau
oboi. Că vioara lui Tomescu sună excepțional, chiar dacă nu este chiar
Stradivarius ține de măiestria interpretului, dar nici orchestra nu a fost mai
prejos, dialogând cu solistul sub mâa sigură a dirijorului Petrie.
Viu
aplaudat de melomani Tomescu ne-a oferit și un bis cu o compoziție a unui
polonez.
În
partea a doua a concertului am audiat Simfonia
a 4-a de Brahms, cea cu care unii spun că se încheie simfonismul de esență
beethoveniană. Este o simfonie cunoscută și cântată adesea.
A
fost un regal muziocal de excepție.
Tomescu, Petrie și cu mine |
Generos Alexandru
Tomescu mi-a oferit un selfie împreună cu dirijorul Cristoopher Petrie.
Ma bucur cand aud ca se petrec asemenea evenimente. Pacat ca in tara noastra educatia muzicala nu este luata in considerare. Sunt tari in care, aproape, toti copii din scoli invata sa cante la un instrument muzical. Asta si din cauza faptului ca aceasta activitate este un fel de gimnastica pentru creier (a lobilor temporali, cred). Cei care promoveaza acest fel de invatamant nu se asteapta ca toti copii sa devina instrumentisti sau profesionisti intr-ale muzicii, dar au observat ca multi oameni de mare valoare au fost muzicieni amatori si as adauga iubitori de miscare in aer liber - sportivi amatori. Desigur, educatia muzicala este doar un aspect al educatiei si nu este suficient sa fii iubitor de muzica. Din frageda copilarie mai este necesara insuflarea spiritului de dreptate, echitate, etc. Dar fara muzica, fara incercarea intelegerii ei, parca nu se "inchide" cercul unei personalitati ...
RăspundețiȘtergere