Au service de la France

Acest serial Au service de la France l-am găsit pe stream-ul TV5 monde plus! Din același timp, 2015 - 2020 am văzut un foarte pasionant serial francez de spionaj în 5 sezoane Le bureau des legendes. Dacă serialul din urmă era un serial de spionaj care se petrecea în prezent, Au service de la France se petrece la începutul anilor 1960.  Este un serial de spionaj și de asemenea o comedie, ca în filmele cu proști!

Personajul principal este tânărul Andre Merlaux (Hugo Becker) care se angajează în serviciul secret de spionaj francez. El este fiul unui preot! Cum, un preot catolic are copii? Nu, este de fapt adoptat, pentru că părinții lui naturali au dispărut în timpul prigoanei împotriva Rezistenței franceze din anii 40-44. Serviciul secret pare mai mult o organizație birocratică, spionii sunt mai mult preocupați de hârtii, bătute la mașină de o grămadă de secretare. Cea mai importantă activitate este ștampilarea actelor emise. O secretară spune cu glas tare și satisfăcut. Tamponne, double tamponne! Suntem în 1960, telefoanele sunt numai cu fir, și trebuie interceptate. Din Israel se aduce un detector de minciuni, dar este declarat nesatisfăcător și stricat că le crea neplăceri, pentru că toți mințeau.

Serviciul este condus de colonelul Maurice Mercaillon și are director de operații pe George Prejean zis Moise. Aceste personaje sunt serioase, în rest ceilalți sunt comici, penibili, încurcă lucrurile. Suntem în 1960, la doi ani după ce generalul De Gaulle preluase puterea în Franța. Franța are mari probleme, sunt țările africane care își cer independența și este mai ales Algeria, care pentru francezi părea a fi parte din Franța, dar algerienii nativi nu sunt de acord. Se duce lupta de gherilă cu FLN a algerienilor, militarii francezi organizează OAS (organizația armata secretă) contra lui De Gaulle.  Așa că apar cei trei responsabili comici ai unor departamente. Jaquard se ocupă de Algeria, are un bloc unde închiriază apartamente în Alger și are și un informator credincios algerian, Moulinier se ocupă de Africa neagră și are pe acolo copii, făcuți cu native africane, ultimul este Calot care se ocupă de Europa de Est. Merlaux se îndrăgostește de frumoasa Sophie, care este fiica lui Mercaillon. Asta îl pune pe colonel într-o situație extrem de complicată, pentru că fusese implicat și el în rezistența franceză alături de părinții lui Merlaux. Moise îi face un dosar care dovedește că Mercaillon fusese trădător în favoarea nemților. Mercaillon află și îi pune pe Merlaux și pe Moise să se ucidă reciproc într-o acțiune în Algeria, dar se prind, Moise declară că Merlaux este mort, dar îl ascunde la el acasă. Merlaux află că părinții sunt comuniști, citește Capitalul și vrea să intre în KGB. Se petrec multe, multe situații comice și aiureli. Spionii se trezesc în Berlinul de Est când se construiește într-o noapte zidul. Problema principală este Algeria și faptul că De Gaulle s-a decis să acorde algerienilor independența. Este o comedie ce merită văzută.

De ce eșuează națiunile? de Daron Acemoglu , James A. Robinson

De ce eșuează națiunile? Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei este titlul complet al cărții scrise de cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru economie. Cartea este un studiu al felului cum națiunile lumii au prosperat, s-au au eșuat în sărăcie. Este un studiu sociologic și istoric despre felul cum au evoluat națiunile spre prosperitate sau nu au reușit și cetățenii acestor națiuni se zbat în sărăcie. Autorii împart sistemele politice și economice în sisteme extractive care extrag bogăția națiunilor în favoarea elitelor politice și economice și sisteme incluzive care distribuie bogăția națiunii în folosul tuturor. 

Cartea se ocupă în primul rând de prima națiune care a început și a dezvoltat sistemele incluzive. Este vorba despre Anglia. În Anglia, deja în 1215 baronii au obligat pe regele John să semneze Magna Charta care limita drepturile monarhului. Însă evenimentul care a declanșat procesele evolutive incluzive a fost de fapt o mare nenorocire, este vorba de Moartea Neagră din 1348, epidemia de ciumă bubonică care a înjumătățit populația Europei. Din acest motiv numărul țăranilor s-a redus drastic în Anglia și baronii au fost obligați să renunțe la legăturile medievale cu țăranii legați de glie. Ei au fost eliberați de obligațiile feudale, au devenit țărani liberi. Aceste obligații medievale au fost desființate și în Franța și prin cam tot Vestul Europei. Aceste legături medievale s-a menținut în centrul și răsăritul Europei. Aș menționa situația din Țările Române cu Legătura lui Mihai care lega pe țăran de glie, deci privilegiile boierești erau menținute. Dezvoltarea acestui sistem economic de tip incluziv în Anglia a  dat posibilitatea dezvoltării economice, a apariției unei burghezii puternice care a declanșat conflictul între burghezie și monarhul Carol I. Răsculații conduși de Cromwell au învins pe monarhul absolutist și l-au decapitat în 1649. Evoluția politică și economică s-a finalizat prin alungarea lui James la II-lea și Revoluția Glorioasă din 1688, prin care regele William al III-lea de Orania, care a devenit un rege constituțional, puterea fiind preluată de Parlament. Aceste evenimente  politice au dezvoltat sistemele sociale incluzive, puterea era centralizată, exista libertatea de a face negustorie și afaceri. Englezii au venit mai târziu în America și nu le-a  rămas decât nordul ei. Așa că sistemele incluzive au fost cultivate în această regiune, excepție fiind plantatorii din sud care exploatau munca sclavilor africani negri. După independență evoluția spre libertate economică s-a manifestat în statele din Nord, cele din Sud au rămas la relațiile extractive cu negrii care erau sclavi. Asta a declanșat Războiul de Secesiune 1861 -1865 al sudului, față de nordul american. Sudul a pierdut și sclavia a fost desființată, dar libertățile civice ale negrilor au fost cucerite de abia după acțiunile pastorului Martin Luther King jr. Aceleași fenomene incluzive au avut loc și în Franța după Revoluția din 1789, când toate privilegiile feudale au fost desființate  s-a statuat libertatea, egalitatea persoanelor. Fenomenele incluzive au avut loc nu numai pe pământ european, ci și în Japonia, prin Revoluția Meiji, când shogunatul a fost desființat și împăratul a devenit liderul suprem. S-au dezvoltat sisteme incluzive care au dus la prosperitatea Japoniei. Sunt și sisteme extractive care pot contribui la dezvoltarea economică. Un exemplu a fost Uniunea Sovietică care a dezvoltat intensiv industria grea începând din anii 30, dar la un moment dat s-a produs stagnarea și economia a stagnat la începutul anilor 70. Fenomenul cel mai interesant se produce acum în China, unde sub conducerea și supravegherea partidului comunist se dezvoltă capitalismul de stat chinez. În Africa din cauza colonialismului relațiile economice și politice au fost extractive. Acolo majoritatea țărilor sunt eșuate economic, cu exemple izbitoare precum Zimbabwe sau Sierra Leone. O excepție o constituie Botswana care a fost condusă de lideri hotărâți care s-a adresat guvernului englez la sfârșitul secolului XIX ca Basutoland să fie protejat de acțiunile hrăpărețe ale lui Cecil Rhodes. Azi Botswana este statul african negru cel mai prosper.

Aș face și niște considerații privind România. După Unire și în domnia lui Cuza au început să se dezvolte relații incluzive și la noi, continuate de Regele Carol I. În România Mare interbelică s-au continuat relațiile incluzive. Atunci când puterea a fost preluată de comuniști s-au blocat relațiile incluzive, dezvoltându-se relațiile extractive în folosul elitei comuniste. Au fost și perioade de prosperitate la jumătatea nilor 60 prin anii 70. Dar politicile economice ale lui Ceaușescu, cu obsesia plătirii datoriilor au condus la lipsuri, foamete și frig. După căderea comunismului, construirea relațiilor incluzive a fost nesigură, înceată. De abia acum se încearcă eliminarea relațiilor extractive care avantajau elitele politice, mai ales din rândul PSD. 

Este o carte interesante, care te poartă prin istoria omenirii.