Impresii transilvane Ocna Sibiului

Obiectivul principal a fost cura balneară de la Ocna Sibiului. Plecam în fiecare dimineață de la Avrig cu Skoda verișoarei Măriuca și în 35 de minute ajungeam la Ocna Sibiului pe traseul Hula Bradului, Veștem, autostradă și ieșeam pe la Șura Mică - Kleine Scheuern și apoi Ocna Sibiului.

Ocna Sibiului a fost o localitate minieră cu maghiari, care au și ei o veche biserică calvină fortificată. Aici a fost o ocnă de sare care a fost exploatată până când a fost inundată de apă și așa au apărut aceste lacuri sărate care au și nămol.

Și pentru că este de actualitate în fiecare dimineață mă ciruiam cu nămol peste tot, devenind un negru! Că tot Black Lives Matter hahaha! Vă mărturisesc că deghizamentul meu a reușit să sperie o fetiță care venea cu părinții.  Eram omul negru, bogey man! 

Ritualul decurgea în felul următor.

Făceam o plimbare cu picioarele goale și capul gol cam de o juma de oră cât să se usuce pe mine nămolul.

După aceea mergea în lacul Mihai Viteazul?! lac cu nămol să mă spăl.

După ce dădeam urmele de nămol de pe mine mergeam în lacul verde Gura Minei, lac cu iod unde  înotam cam un sfert de oră.

Ieșeam din acest lac cu iod și mergeam în lacul cel mai sărat Brâncoveanu cu cam 400 mg la litru.

Dacă în lacul verde cu iod apa mă împingea până la baza capului în lacul Brâncoveanu stăteai până sub umeri în apă, de sărat ce este. Nici nu trebuie să înoți, doar să-ți ții echilibrul în apă. Dezavantajul lacului Brâncoveanu pentru cei ca mine cu picioarele goale este că are pietriș până să ajungi la el și îți înțeapă picioarele goale.

După aceste proceduri mă spălam cu apă rece pe față și mâini și mă odihneam pe un șezlong. Fetele aranjaseră niște șezlonguri depărtate de ceilalți și cu umbrela mea de pescuit fixată cu un dispozitiv luat tot de la pescari.

Am repetat de două ori această procedură balneară și se făcea cam 1 jumate d.a.

Așa că era timp de masă. Mergeam la aceași terasă la care mâncăm de când venim la Ocna Sibiului. Au o ciorbă bună, fie de văcuță, porc sau pui. Și luam ceafă la grătar cu cartofi prăjiți sau la cuptor cu salată de varză. Acest meniu costă acum 23 de lei. Cred că prin 2014? era 13 lei! Fetele luau doar felul 2. 

Biserica evanghelică luterană Șura Mică

Cam pe la 3 luam drumul înapoi. Măriuca a oprit în Șura Mică să ia cozonac la metru. Am mers apoi în Sibiu la Iacobini să ia pâine cu coaja bătută, cum făceau în copilăria mea, tușa Oană, sau Maria sau chiar bunica. Se făcea pâine pentru o săptămână, și era proaspătă doar o zi. Acum însă dacă o pui la prăjitor este excelentă! Mai  iau și în Pitești secuiască, dar se strică repede. Am mers și la magazinul german unde era berea Paulaner. Adriana a cumpărat și niște condimente și am găsit cafea Dalmayr boabe, foarte bună!

Într-o zi ne-am oprit la complexul balnear inaugurat prin 1908. Noi ajunsesem cred că prin 2014 și am stat la unul din hoteluri. Se închiseseră ulterior, cu probleme de privatizare. S-a redeschis în acest an. Complexul balnear și restaurantul cu arhitectură Art Nouveau, Seccession vienez și budapestan încă sunt în reparații.

Cura am făcut-o joi, vineri, sâmbătă, duminică am fost în excursie și ultima procedură am făcut-o luni. 

Azi dimineața la sport m-am simțit foarte înviorat, cred că este și contribuția curei de la Ocna!?