The Persian de David McCloskey

 

Acest roman de David McCloskey este de actualitate din cauza războiului din Iran purtat de Israel și SUA, de fapt Donald Trump.

Romanul are final în actualitatea dea zi cam dinaintea acestui război.

Ce am aflat din acest roman ? Că în Iran Persia există încă o minoritate de evrei persani, mult redusă față de trecut, cam 10000 și au și reprezentare în parlament, un deputat. Evrei Trăiesc în Iran de pe vremea lui Cirus cel Mare, care i-a eliberat pe evrei de sub robia babiloniană secolul al VI î. Cr. Chiar numără anii de atunci, suntem în 2537, doar că islamicii au modificat la 1637, după Mahomed. Evreii din Iran erau bine integrați în Iranul șahinșahului doborât de revoluția islamică. Era amintirea Iranului care i-a eliberat din robia babiloniană. Clica de mullahi demenți care stăpânesc  Iranul visează distrugerea Israelului și își chinuie supușii. Cum spun și personajele romanului Gardienii Revoluției sunt experți în a-și chinui compatrioții și regimul actual este detestat în procent de 80%.

David McCloskey este un fost analist CIA care  scrie romane de spionaj foarte interesante.

Personajul principal este dentistul este Kamran Esfahani care locuia și trăia în Suedia unde se mutase familia tatălui lui, după venirea lui Khomeini. Este abordat la un moment dat de un domn la cabinetul lui din Stockholm, ulterior aflăm că se numea Arik Glitzman. Acesta îi propune să devină spion. Face antrenamente alături de doi kurzi în Albania. Își mută cabinetul la Teheran și acolo este ,alături de un iranian care detesta regimul și cei doi kurzi pentru acțiuni împotriva regimului. Prietenul lui Amir moare într-o acțiune und este executat un ofițer superior al Gardienilor Revoluției. În Israel încep să se producă atacuri mortale cu drone împotriva organizației Cesarea care se ocupă cu eliminarea iranienilor care periclitau Israelul. Inclusiv un atac ucide pe fiica de 5 ani a lui Glitzman. Glitzman începe o acțiune împotriva acestei echipe iraniene într-o acțiune la Istanbul care să descopere pe cei care organizau atacurile din Israel. 

Se organizează un atac împotriva organizației care dirija atacurile în Israel. Ajung în Teheran și iau ostatec pe colonelul Gorbani. Acțiunea reușește, dar Kam - Kamran este luat  prizonier și este torturat și obligat să spună toate detaliile acțiunii lui de spionaj în favoarea Israelului.  

Am bănuit care va fi finalul lui Kam și al romanului.

Un roman bine scris și merită a fi citit în aceste momente cu acest război din Iran.

Vivien Leigh - Ultima conferință de presă la Teatrul Davila

În cadrul Festivalului internațional de teatru de studio de la Teatrul Davila Pitești am urmărit sâmbătă seara  un tur de forță al actriței Lamia Beligan realizat în piesa Vivien Leigh - Ultima conferință de presă de Mark Lafferty. Este ceva să ții atenția publicului timp de o oră și treizeci de minute. În acest monolog personajul Vivien Leigh retrăiește momentele sale de glorie ca cea care a interpretat-o pe Scarlet O'Hara ]n capodopera cinematografică  Pe aripile vântului. Una din cela mai frumoase actrițe ale Hollywoodului a avut multe momente de glorie și s-a bucurat de iubirea altui mare actor, Laurence Olivier. În piesa monolog Vivien Leigh retrăiește momentele de gloria le carierei ei artistice, dar și de momentele dure ale vieții. 

Cum am spus tot spectacolul stă pe umerii Lamiei Beligan care realizează o mare performanță.

Lumea a aplaudat performanța actriței.

Distribuția

Lamia Beligan

Regie artistică / Liana Ceterchi

Traducere / Lamia Beligan

Scenografie, decor și design costume / Liana Ceterchi

Albertine Sarrazin, Fuga după gratii & Disco la Teatrul Davila

Astă seară la Teatrul Davila am văzut un spectacol creat de o trupă franțuzească Compania Chaudiere Intime din Grenoble, având acest titlu, Albertine Sarrazin, Fuga după gratii & Disco. Spectacolele se desfășoară în cadrul celei de-a XXIX ediții a Festivalului Internațional al Teatrului de Studio de la Teatrul Davila, tema acestui festival fiind Însingurare. A fost un spectacol complex cu multă poezie și cu și mai multă muzică.  

Spectacolul este inspirat de scrierile lui Albertine Sarrazin. Acest personaj a avut o viață foarte tumultoasă. Născută în Algeria franceză în 1937, abandonată la naștere, înfiată, abandonată din nou, a ajuns infractoare și prostituată, a reușit să evadeze din pușcărie. S-a căsătorit cu șoferul Julien Sarrazin și au avut tot felul de aventuri care i-au dus din nou la pușcărie. A devenit o scriitoare cunoscută și din scrierile ei s-a inspirat spectacolul. A murit la doar 30 de ani!

În prima parte a lui este vorba de viața lui Albertine, interpretată de actrița Dominique Leandri și Julien care este interpretat de Phillipe Codecco. Acesta are puține  replici, dar cântă la orgă electronică și sintetizator acompaniind personajul Albertine care-și povestește viața.

În partea a doua actrița Fany Mary interpretează același personaj care cântă mai tot timpul hituri celebre ale lui Patty Smith, care sfida muzica disco cu un final I can get now satisfaction a celor de la Rolling Stones.  Ea ar fi o altă alternativă a lui Albertine Sarrazine. Actrițele au avut bunăvoința să dea replici și în limba română. S-a vorbit în franceză, replicile fiind supratitrate în română, s-a cântat în engleză, actorii dovedind calități foarte complexe.

A fost un spectacol deosebit, cum aș vrea să mai văd.

Distribuția

Dominique Léandri

Philippe Codecco

Fany Mary

Regia artistică Dominique Léandri și Philippe Codecco

Muzica originală Philippe Codecco

Traducerea Petra Petresco

Rădăcini de Hortensia Papadat Bengescu

Este al doilea roman  de Hortensia Papadat Bengescu pe are l-am citit recent. Este de fapt ultimul roman din Ciclul Hallipilor, numele familiei care apare în acest ciclu de romane. Ele sunt Fecioarele despletite, Concert de muzică de Bach și Drumul ascuns. În acest roman, Rădăcini, familia Hallipa apare doar colateral. Romanul este voluminos are 545 de pagini. 

Personajele principale sunt de această dată fiicele familiei Baldovin, Dia și Nory. 

Nory este de fapt personajul principal. Este un roman modern, de extracție proustiană. Romanul nu mai este realist, ci un roman de tip corintic, cu îl caracteriza Nicolae Manolescu în Arca Lui Noe, în care personajele sunt reflectoarele celor ce se întâmplă în roman.

Romanul se numește Rădăcini, pentru că se referă la rădăcinile personajelor. Rădăcinile sunt proprietatea, personajele fiind din aristocrația de pământ, moșierii, care au suferit Reforma Agrară din 1921, dar rămân încă proprietari importanți. Rădăcinile sunt originea de familie, boierească pentru aceste personaje.

De aceea problematica personajul principal Nory Baldovin. Nory este fiica bastardă a boierului Baldovin, fiica frumoasei țiitoare, Cornelia a boierului, după moartea soției sale grecoaice Safta, din care a rezultat fiica Dia. Și Dinu Baldovin are cu Cornelia pe Nory. La insistențele fiicei Dia, Baldovin se însoară înainte de moarte cu Cornelia și Nory își reglementează originea și ea, fiica acum legitimă a lui Dinu Baldovin. 

Nory a crescut prin pensioane, a studiat Literele și Dreptul fiind avocată, acum de 34 de ani. Este o femeie voluntară băiețoasă, nu frumoasă, dar inteligentă. Romanul se desfășoară prin opiniile și sentimentele lui Nory, celelalte personaje fiind reflectoare secundare.

Nory, Dia și Cornelia, mama lui Nory, trăiesc împreună într-o casă de pe Izvor, zona astăzi dispărută sub Casa Parlamentului. Casa aparține Corneliei, moștenire de la soțul, boierul Baldovin. Nory are o legătură complicată cu  sora ei Dia, cea care a insistat să se legalizeze statutul mamei ei Cornelia și a lui Nory prin căsătorie. 

Dia este crescută la pension în Elveția, este cam cu 6 ani mai mare decât Nory. Este o femeie frumoasă și distinsă.  A avut ca mentor pe Mado, guvernanta să elvețiană, dar care a murit de câțiva ani. Dia poartă doliu după ministrul Deleanu, mort într-un atentat. 

Nory are un cult pentru sora sa și are în minte să refacă  rădăcinile Baldovinilor. Ea vrea să recupereze casa impunătoare de pe Strada Plantelor și refacerea moșiei Baldovin de la Gârla.  

Apar apoi și alte personaje, prima fiind Aneta Pascu, fiica unui portărel din Vaslui, cu fratele Coti care este magistrat în București. Aneta este și ea un reflector secundar, și-a dorit prin mamă să fie în București, stă la un cămin al fetelor din Vaslui, dar nu prea are de gând să fie studentă, are o grămadă de gărgăuni care-i aduc nenorociri. 

Alt personaj important este doctorul Caro, de la Caruso, avea talent vocal. El se îndrăgostește nebunește de Madona, asistentă la Litere, femeie extrem de frumoasă. Madona se îmbolnăvește și îl chinuie pe Caro, care consultând pe Dia și Cornelia este puternic atras de Dia. Dar se chinuie cu Madona bolnavă.

Apare și Elena Drăgănescu, moșiereasa de la Prundeni, domeniu care merge foarte bine având o fabrică de rachiu și administrată  de ardeleanul Simeon. Elena l-a părăsit la un moment dat pe soțul Drăgănescu, pentru virtuozul Marcian, pianist celebru stabilit în Elveția. Acolo se duce Elena cu fiul Ghighi. Acesta se atașează de pianist Oncle Mark și rămâne cu acesta. Elena se întoarce înapoi în România, după moartea soțului Drăgănescu. Are însă loc o tragedie după întoarcerea fiului Ghighi în România. 

Este un roman bine scris. Este romanul lumii bune bucureștene din anii 20, când capitalismul se impune și prin părțile românești. Nu lipsesc însă nici personajele de extracție umilă, cum este medicul Caro și alții. 

Am citit o versiune de pe internet, copiată după volumul apărut la în 1985 la Dacia, plină de erori de ortografie. 

Sleepers, un film cu Rober de Niro

Am avut ocazia să văd filmul, Sleepers pe Netflix. Filmul este o dramă, realizat de Barry Levison, după cartea lui Lorenzo Carcaterra. Sleeper este termenul argotic pentru cei care primesc o pedeapsă mai mare de 9 luni. Distribuția este de nota 10. Întâmplările par a fi autobiografice. Suntem în 1968, vremuri foarte complicate în America, cu soldați reveniți în coșciuge din Războiul din Vietnam. Este vorba de 4 băieți în pragul adolescenței, trăitori în cartierul Hell's Kitchen. Lorenzo Shakes Carcaterra, Tommy Marcano, John Reilly și Michael Sullivan sunt cam derbedei,  dar sunt supravegheați de părintele catolic Padre Bobby Carillo. E un cartier predominant irlandez italian și de aceea sunt aici mulți catolici. Fac servicii unui interlop foarte estimat, King Benny (Vittorio Gassman).  Ei fură căruciorul de hot dog al unui vânzător, pe care-l scapă în gura de metrou și accidentează grav un trecător. Sunt judecați și condamnați la recluziune într-o școală corecțională. Acolo îndură abuzuri sexuale și bătăi teribile comise de paznici, în frunte cu un anume Noakes (Kevin Bacon). Se organizează un meci de fotbal american cu paznicii  și băieții cu ajutorul negrului Rizzo îi înving pe paznici. Drept pedeapsă sunt încarcerați bătuți, iar Rizzo moare. La ieșirea de la corecțională sunt tentați să dea pe față abuzurile, dar se hotărăsc să nu povestească nimic. Ajungem în 1981. Tony și John devin doi gangsteri extrem de periculoși ai zonei. La o cafenea din cartier, John (Ron Eldard) și Tony (Builly Crudup) dau de un Noakes, decăzut și își amintesc de abuzator. Așa că îl execută cu focuri de pistol. Cei doi sunt supuși unui proces care va duce la condamnări foarte grele. Între timp Michael Sullivan (Brad Pitt), care era procuror - District Attorney se decide să-și salveze prietenii și se folosește de jurnalistul Shakes (Jason Patric) de la NY Times și de Clara (Minnie Driver) lucrătoare socială. King Benny îl angajează pe avocatul alcoolic Danny Snyder care va fi dirijat de Michael să distrugă acuzațiile. Shakes convinge pe Padre Carillo să depună mărturie că a fost cu cei doi la un meci de baschet și cei doi sunt achitați. Între timp toți abuzatorii sunt pedepsiți, unii de către gangsterii fratelui lui Rizzo (Wendel Pierce). 

Cei patru sărbătoresc achitarea împreună cu Clara. Este ultima lor petrecere. Peste 5 ani la 29 de ani John moare otrăvit de alcool falsificat și Tommy împușcat de alți gangsteri. Sullivan părăsește procuratura și avocatura și se retrage în Anglia unde se face tâmplar, iar Clara crește singură un băiat poreclit Shakes, probabil făcut cu jurnalistul Caraterra?

O dramă puternică ce a se întâmplă în Manhattan, New York. Alegerea lui Levinson pentru tinerii actori de acum 30 de ani s-a confirmat, aceștia, în frunte cu Brad Pitt sunt nume celebre la Hollywood!

The Valachi Papers, Buen Camino, Qui, Le Mouton Enrage

 

Am văzut mai multe filme vechi, dar și o comedie recentă.

The Valachi Papers 

Este un film realizat în 1972, inspirat de revelațiile făcute despre Cosa Nostra Mafia italo americană a lui Joe Valachi. Este prima mărturie completă privind Mafia, organizarea ei, șefii, practicile. Am citit relatări despre mafie în Playboy prin 1976, revistă adusă de un coleg de serviciu aflat la bursă în străinătate. 

așa că numele lui Maranzano, Alberto Anastasia, Lucky Luciano, Vito Genovese nu îmi erau necunoscute. Se pare că pentru a dezvălui aceste practici ale interlopilor italieni cel mai tare s-a zbătut Robert Kennedy, Secretarul pentru Justiție al președintelui John Kennedy, care culmea a fost ajutat să fie ales de Mafie prin intermediul lui Frank Sinatra.

Joe Valachi Charles Bronson) a fost un mafiot, care de fapt era șoferul mafioților. Închis pentru deținere de droguri, omoară pe un mafiot în pușcărie pus de Genovese aflat și el închis și riscă pedeapsa pe viață. El începe să facă pentru prima dată mărturii complete de spre mafie cu un agent FBI. Este adus în fața unei comisii senatoriale să depună mărturie. Vito Genovese pusese 100000$ pe capul lui Valachi, dar acesta nu este asasinat.

Valachi a fost omul de încredere al lui Gaetano Reina și s-a căsătorit cu fiica acestuia  Maria ( Jill Ireland, soția lui Bronson care  a distribuit-o în filmele sale). Filmul se întinde din perioada 1930 -1960. Valachi a murit după 6 ani de pușcărie după ce Genovese murise și el. 

Filmul este foarte interesant descriind practicile, omorurile și războaiele dintre mafioți. 

Buen Camino

Este o comedie italiană recentă 2026. Personajul principal este comediantul Checco Zalone. Este o satiră socială privind practicile oamenilor bogați, nesimțirea lor. Zalone este fiul unui om foarte bogat, dar care este bolnav. Află de la fosta soție că fiica lor Cristal a dispărut. Lasă confortul și iahtul unde trăia cu noua amantă și o caută  pe Cristal în Ferariul său. Dă de Cristal care se decisese să facă pelerinajul la Santiago de Compostella. La început nu ia în serios decizie fiicei, dar ajunge și el să facă acest pelerinaj. Pe drum, cu ajutorul fetei sale și a unei companioane, Alma fac îmupreună acest pelerinaj, care-l transformă din bogătanul nesimțit într-un om responsabil, mai ales că are și probleme cu prostata. 

Și filmul ia și o nuanță nouă religioasă, merită văzut!

Qui?

Pe Neflix am văzut un film cu titlul în engleză Sensuous Assassin dar titlul original în franceză Qui? realizat în 1970.

Filmul este slab, dar l-am văzut pentru cei doi actori principali, Romy Schneider și Maurice Ronet. 

Filmul are și o tentă polițistă. Începe prin Bretania unde cuplul Marina (Romy Schneider) și Claude Revon pleacă de la un hotel certați. Claude care conduce o decapotabilă Alfa Romeo începe să conducă periculos pe coasta abrupta de lângă mare. Finalmente se prăbușește, dar Marina sare înainte din automobil. Apare fratele lui Claude, Serge, inginer constructor care se îndrăgostește de Marina.  Tot timpul suspectează că Marina l-ar fi ucis pe Claude. Ba face o scufundare și găsește în mașina prăbușită un pistol catre se potrivește cu încărcătorul pe care-l avea în poșetă Marina.

Surpriză, reapare Claude, care se salvase și de aici lucrurile se complică. 

Cum am spus filmul este slăbuț, dar  Romy Schneider este pur și simplu fascinantă.

Mouton enrage

Căutând prin filme am dat de filmul cu titlul în engleză Life at Top dar în franceză Mouton enrage.

Este un film din 1965 despre revoluția sexuală a vremii. Personajul principal este Nicholas Mallet (Jean-Louis Trintignant). Acesta este dirijat și îndrumat de scriitorul Claude Fabre (Jean Piere Cassel). Mallet are un succes fulminant la femei. Prima cucerire este Marie Paule ( frumoasa Jane Birkin). Regizorul Michel Deville are mania de a dezbrăca actrițele celebre și începe cu Jane Birkin. Este invitat la casa unui filosof și face o pasiune pentru soția acestuia Roberte (Romy Schneider) și devin amanți. Sfătuit de Fabre, Mallet intră în afaceri și devine bogat. Pe când Roberte pleca din apartamentul lui Mallet este surprinsă de soț care o împușcă și se sinucide. Mallet la sfatul lui Fabre o seduce și pe Flora Danielli( Florinda Bolkan) și pe actrița celebră la Hollywood de origine franceză, Shirley, fiica unui farmacist pe care-l cunoștea și ura Fabre. 

Între timp Marie Paule se mărită cu un bogătaș ajuns deputat. Acesta se îmbolnăvește și moare. Fabre sfătuiește pe Mallet să o ia de nevastă. la un moment dat Marie-Paule apare în niște blugi rupți la genunchi ca în moda de azi, nimic nou sub soare!

Fabre se sinucide inexplicabil și Mallet care era patronul unii ziar de mare tiraj îl obligă pe redactorul șef să-l pună necrologul pe pe prima pagină.

Filmul este neconvingător. Ceea ce contează sunt superbele actrițe din film, Jane Birkin, Romy Schneider, Florinda Bolkan. Lipește doar Brigitte Bardot!

S-a decis finala Champions League

De azi noapte s-a decis cine va juca finala Champions League la Budapesta pe 30 mai. 

Marți noaptea la Londra Arsenal a întâlnit pe Atletico Madrid. Meciul a semnat cu cel din tur, cu apărări supraaglomerate. A fost o singură greșeală a apărării lui Atleti și după șutul lui Trossard, Oblak a respins și Saka a interceptat și a marcat. Pe de altă parte rămân intervențiile salutare ale lui Raya din poarta lui Arsenal. Singura fază discutabilă a fost faultul în careu comis asupra lui Griezman. Julian Alvarez nu a mai fost eficient, Sorloth s-a tot încurcat și scorul a rămas 1-0 pentru Arsenal care va vi în finală.

Aș mai adăuga ceva, legat de serbarea din tribunele londoneze. A fost prezentarea unei corăbii cu untun pe pânze ei și cu eticheta: peste pământ și mare. Cred că englezii făceau referința la înfrângerea Invincibilei Armada spaniole de către englezi, care a transformat Anglia în cea mai puternică putere navală a lumii!

Miercuri noaptea s-a jucat cealaltă semifinală dintre Bayern și PSG. Lumea se aștepta ca forța ofensivă a lui Bayern să răstoarne scorul. Nu a fost așa, un contra atac  a lui PSG cu Kvaratskhelia în minutul trei, cu pasă precisă la Dembele și PSG a condus tot meciul cu 1-0. În prelungiri la singura eroare a apărării PSG a marcat Kane golul egalării. A fost un meci splendid cu o viteză de joc, cu contra atacuri ale PSG și șuturi surprinzătoare la care însă Neuer a apărat salvator. Cred că nu am mai văzut demult o asemenea echipă, creația lui Luis Henrique. 

A fost și scandal la hențul neintenționat al lui Joao Neves la șutul lui Vitinha, dar regulamentul spune că este henț neintenționat. Degeaba se lamentează bavarezii.

După mine șansa de a câștiga finala pentru Arsenal este minimă, PSG se dovedește cea mai bună echipă, însă și-a reintrat în formă din primăvară.