La Doru Marcu în Turnu Severin

 

Amicul și colegul Doru Marcu m-a invitat să petrec pe la el câteva zile. M-am revăzut cu el la o revedere organizată de el la Turnu Severin în 2009. Mi-am adus aminte de vremurile studenției. Stăteam în blocul G Energeticii și comentam la televizorul din hol meciurile de fotbal. El ținea cu Universitatea Craiova eu cu Petrolul. Acum nu prea mă mai interesează fotbalul autohton și avem alte echipe preferate. 

M-a sunat și m-a invitat prin august când erau căldurile alea cumplite și șa Severin era polul căldurii. Așa că am amânat și am hotărât să vin joi pe 17 septembrie. Am găsit o firmă care să mă ducă la Turnu Severin. Un maxi taxi care târâș grăpiș m-a adus la Turnu Severin după 5 ore jumate.

La Teatrul Teodor Costescu

La Severin mi-a pregătit o surpriză! Doru m-a invitat la Teatru. S-a jucat o comedie italian Cealaltă soție. Clădirea Teatrul este absolut superbă, operă a arhitectului Grigore Cerchez. Ctitorul este Teodor Costescu care era director al Liceului Traian și ca să finalizeze clădirea și-a vândut toată averea cu toate că nu era un om bogat. 

Piesa a fost o comedie italiană numită Cealaltă soție cu distribuția după cum urmează:

Pavel Bârsan 

Livia Taloi

Magdalena Chihaia

Irena Boclinc

Diana Bagdasa

Alin Brancu (care semnează și regia spectacolului

Jean Lemne.

Subiectul este că un soț cam curvar (Alin Brancu) plecat într-o călătorie își cheamă amantele ca să poată scăpa de ele. Pentru asta este ajutat de servitorul său (Pavel Bârsan). Femeile însă se înțeleg și îi fac program pentru fiecare. Epuizat soțul moare, dar lasă prin testament averea servitorului. Acesta mai șmecher scapă de cele patru neveste cu program. Ce a fost cu totul deosebit a fost acustica sălii, se auzeau perfect toate replicile, noi care stăteam la balcon! 

Muzeul Porților de Fier

Vineri dimineața, pe 18 septembrie Doru m-a invitat să vizităm Muzeul Porților de Fier. Muzeul este foarte interesant, se află în clădirea căminului de fete al unui liceu severinean. Cuprinde excavările arheologice care au revelat urmele castrului roman menit să apere celebrul pod al lui Apolodor din Damasc pe care împăratul Traian și-a trecut trupele să ocupe Dacia. În curtea muzeului se poate vedea și piciorului podului lui Apolodor. Cea mai mare moștenire a lui Traian este că ne-a dăruit limba română! Erau și multe obiecte bijuterii de aur. Am văzut și o tocătoare de cânepă, cu care femeile tocau cânepa folosită la războiul de țesut. Acum cânepa este interzisă că este drog! Ce mai simpatică sală este cea acvariilor unde erau sturioni.

La Kladovo în Serbia

După ce am vizitat muzeul ne-am urcat în mașina lui Doru, Volvo hybrid și am plecat spre Barajul Hidrocentralei Porțile de Fier. Am trecut pe acolo în Serbia, doar cu buletinele. Am vizitat niște vecini ai lui Doru unde își cumpărase o casă. Prin zonă te înțelegi cu toți pe românește! După vizita la casa pe care o vânduse în pierdere am luat-o spre Dunăre și am ajuns la celălalt capăt al podului lui Traian și așa am văzut și piciorul de pe malul sârbesc!

În final am oprit la Krcma (cârciuma)Tekijanca. Aici am luat specialitatea sârbească: pleșcavița! Asta este o specialitate făcută din carne tocată de vită porc oaie friptă la grătar. Am luat cea ma mare specialitatea bucătarului. Și am mâncat abia câte un sfert. Restul l-am luat acasă și azi am mâncat la Pitești un sfert.

Am oprit și la un supermarket sârbesc de unde Doru și-a mai luat diferite specialități.

Seara ne-am pus pe șpriț în grădină. Doru are o pivniță plină cu peste o sută de sticle de vin și alte băuturi. M-a servit cu o votcă franțuzească, dar eu i-am povestit de Armagnac și Doru mi-a găsit o sticlă de unde am băut Armagnac!

Clisura Dunării - Cazanele

În ultima zi, Doru mi-a propus o plimbare în Clisura Dunării, în zona Cazanelor care acum este o mare atracție turistică.

În prealabil m-am plimbat prin Turnu Severin. Comparat cu acest oraș, Pitești pare un târg amărât! În România veche, Vechiul Regat, Turnu Severin era un oraș de frontieră unde se întâlneau trei state: Imperiul Austro Ungar, Serbia și România. Aici au trăit oameni bogați care au lăsat moștenire case superbe în stil neo românesc, dar și Art Deco interbelic, am văzut două case la fel aproape una de alta. 

Am pornit spre sud, prin Orșova, Ieșelința și Dubova. Sunt pensiuni, hoteluri, la debarcadere sunt vaporașe de croazieră, unii dau la pește cu lansete. Ambele maluri sunt stâncoase și Dunărea este la cea mai mică lățime, 60, 80 de metri. E și celebra sculptură a lui Decebal.  Am oprit la un restaurant și am mâncat ciorbă de pește și somn la grătar, prins din Dunăre!

Seara am văzut Sevilla - Barcelona, iar au mers perfect elevii lui Flick 3-1 pentru ei, hat trick Raphina. Real a luat bătaie duminică de la Atleti Madrid.

Acasă 

Am plecat din Severin cu B&B Travel la 10.30 și la 14.00 eram acasă!

The Gentleman sezonul II

Succesul primului sezon al serialului The Gentlemen, făcut  în 2024 de Guy Ritchie, i-au determinat pe realizatori să producă și al doilea sezon în 2026. Este un serial cu 8 episoade. Edward Horniman (Theo James), aristocratul ajuns duce de Halstead în locul fratelui său mai mare, Freddie, care era un drogat și dus la un sanatoriu pentru dezintoxicare. Numit duce intră în Camera Lorzilor. Obiectivul lui era să treacă legea de dezincriminare a consumului de marijuana - canabis, cânepa indiană, al cărei miros simțit în Amsterdam mi-a reamintit de mirosul de cânepă din copilărie. Pentru a trece legea se folosea de Lord Richard Hawthorne, un aristocrat scăpătat și corupt. Ideea era ca să mărească volumul de afaceri acum legale privind distribuția de marijuana. De asemenea, Eddi Horniman își extindea afacerea ilegală și în Italia colaborând cu mafiotul Moretti. Dacă extinderea afacerii în Italia era pe placul lui Bobby Glass (excelentul actor Ray Winstone), cel care îl băgase în afacerea cu droguri pe Eddie, nu-i era pe plac dezincriminarea consumului de marijuana. Așa că sabotează aprobarea legii, omorându-l pe lordul Hawthorne și aranjând să îl bată rău de tot pe Eddie. Eddie se îndrăgostește de contesa Isabella "Bella" Soranza de Parma, fina mafiotului Moretti și se însoară cu ea în Italia. 

Dar totul pare a se prăbuși. Domeniul Halstead este ținta unui atac organizat de mercenari, anihilați de pădurarul credincios al familiei, Geoffrey Seacombe (Vinnie Jones, actorul fost fotbalist). Este atacat și el și sunt și alte necazuri. Eddie bănuiește că la mijloc este Bobby Glass, de fapt este cu totul altcineva. Realitatea este șocantă și finalul făgăduiește următorul sezon. 

De ce este interesant acest serial? Pentru că arată că între bandiți și aristocrați nu este o mare deosebire. Serialul amintește de Robin Hood, unde baronii englezi se comportau ca niște tâlhari. Azi este lustrul dat de educație, dar în fond Eddie amintește de Șeriful din Nottingham! Serialul este făcut foarte bine în stilul Guy Ritchie, cu actori de foarte bună calitate.

Burner de Mark Greaney

Burner este un roman de spionaj scris de Mark Greaney  și apărut în 2023. Ca mai toate romanele lui Greaney și acesta se ocupă de acțiunile lui Court Gentry zis și Gray Man. Acesta a fost antrenat de CIA, dar lucrează independent sub contract. A intrat în conflict cu CIA, a fost pus sub urmărire să fie eliminat, dar mereu au nevoie cei de la CIA de el. Gray Man este și subiectul unui film apărut în 2022. Spre deosebire de alți romancieri care au scriu thriller de spionaj și nu depășesc 300 de pagini, Greaney are romane de peste 600 de pagini. În romanele lui Gentry este acompaniat de Zoya Zaharova, fostă SVR, spionajul extern rus, dar care a defectat și lucrează pentru CIA. Acest roman este al 12-lea din serie și cum se vede are succes!

Acest roman se petrece pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina.

Romanul începe prin întâlnirea dintre bancherul elvețian de origine ucraineană Alexander Velesky cu financiarul rus Krupkin. Velesky lucrează cu afaceri murdare rusești la o bancă elvețiană. Acesta îi înmânează un IPhone care conține date privind tranzacții ilegale ale Rusiei cu care se plătesc plătesc spionii infiltrați în Occident cât și coruperea oamenilor politici de acolo. Alt IPhone este dat unui avocat din Saint Lucia în Caraibe, care distribuie banii Rusiei pentru afaceri ilegale.  Krupkin vrea să răzbune moartea fiului rănit și tratat cu medicamente din anii 80 folosite în războiul din Afganistan. Și Velesky urăște Rusia care i-a omorât familia la Mariupol.  Intră pe fir o echipă GRU condusă de maiorul Luka Rudenko la ordinul lui Spanov, omul de încredere al președintelui rus Peskov (un nume care duce tot la Putin!). În afacere este implicat și bancherul elvețian Drexler care face afaceri cu Rusia lui Spanov. Krupkin este prins și torturat de GRU și Rudenko află de Velesky și de avocatul Eddison John din Saint Lucia, posesorul celui de-al doilea IPhone dat de Krupkin. Rudenko îl capturează pe Velesky și telefonul în Zurich. Zaharova era stabilită la Milano, părăsită de iubitul Court Gentry-Gray Man, se îmbăta și se droga. Însă contactul ei francez Broussard îi dă ordinul să-l recupereze pe Velesky în favoarea unei bănci concurente. Rudenko îl prinde pe Velesky, dar Zaharova îi distruge mașina și-l ia pe Veklesky. 

Suzanne Brewer de la CIA îl găsește pe Gray Man și îi dă sarcina să recupereze IPhone-ul de la Eddison John cu ajutorul agentei CIA, negresa Angela Lacy. Gray Man ajunge la Eddison și acesta îi spune că are telefonul la birou, dar Rudenko ajuns la Saint Lucia îl recuperează. 

Zaharova și Velesky se întorc la ea la Milano și după aceea decid să ajungă la New York unde era un avocat specializat în crime informatice care urmărea jocurile murdare ale rușilor, care cu datele lui Velesky pot să-i dea în gât pe ruși. Miza era un nou tratat cu Rusia care să ridice sancțiunile ce trebuia blocat de aceste revelații. 

Velesky și Zoya pleacă cu un tren de la Milano la Geneva care să-i ducă apoi în Franța și de acolo la New York. În tren apare Rudenko cu echipa GRU, însă în el ajunge în ultima clipă și Gray Man.  În tren are loc un schimb de focuri între GRU pe de o  parte iar contra sunt Zoya și Gray Man care dovedesc pe ruși. Însă Velesky îl aruncă din tren cu un ultim efort pe Gray Man, neștiind cine este. Lacy declară lui Brewer că Gray Man a murit. Brewer află de șeful CIA că este corupt și plătit de ruși și să-i lase pe cei de la GRU să anihileze pe Velesky. 

Gray Man, care scăpase ca prin minune de accident anihilează aceste tentative ale echipei GRU lăsată de autoritățile americane să-și facă de cap în New York. Rudenko este omorât, afacerile ilegale ale Rusiei revelate, dar degeaba ! Tratatul cu ridicarea sancțiunilor se semnează! Spanov este găsit mort căzut de la etajul unui bloc, prețul pentru eșecul afacerii. 

Final fericit cu Court Gentry și Zoya Zaharova care se reunesc!

The Man Who Wouldn't Talk & Mutiny

 

The Man Who Wouldn't Talk

Acest film l-am început să-l văd în noaptea de dinaintea plecării în Corfu și l-am terminat de văzut după ce m-am întors. 

Este un film clasic de spionaj din anii 50  în alb negru. Interesant că la începutul și finalul filmului apare un om care aprindea lămpile cu gaz aerian! Doi actori sunt cunoscuți: Anthony Quayle și Zsa Zsa Gabor.  Ann Neagle nu mi-era cunoscută, dar a fost o actriță engleză cunoscută din timpul războiului și după.

Unguroaica Zsa Zsa Gabor a fost cunoscută în epocă prin multiplele ei mariaje. Era o femeie frumoasă și în filmul acesta englezesc joacă rolul unei agente americane, Eve Trent care pare a fi căsătorită de conivență cu un foarte mare virusolog, dr. Frank Smith, interpretat de Anthony Quayle. 

La Londra în preajma unui congres Smith este abordat de un alt medic din Ungaria, care îi mărturisește că a fost implicat într-un program sovietic de dezvoltare a unor viruși periculoși și îl roagă să contacteze alt virusolog american să-i transmită datele privind aceste cercetări. Medicul maghiar este urmărit de agenți ai securității. 

Reîntorși la hotel, Smith refuză pe Eve să transmită informațiile unor agenți care o coordonau. În hotel se aude o împușcătură și după aceea Smith părăsește hotelul în grabă. Este arestat la aeroportul Shannon din Irlanda de Nord, pentru uciderea lui Eve. Este trimis în judecată, dar refuză să se apere, fiind în pericol să fie spânzurat. 

Avocata Mary Randall reușește să demonstreze că nu era vinovat!

Mutiny

Jason Statham este foarte activ în acest an, se află la al doilea film, acest Mutiny tradus cam aiurea Trădare la nivel înalt. El s-ar traduce însă ca răscoală a marinarilor pe o corabie, vapor.

Statham este în rolul lui Cole Reed, bodyguardul armatorului Tibu Campallo din Bangkok. Tibu a vândut afacerea cu nave, lăsând averea moștenire fiului său și se întoarce acasă. Reed și Tibu sunt prinși într-o ambuscadă și Tibu este împușcat. Cole ia actele unuia dintre atacatori, marinar american și se duce pe transcontainerul care trebuia să plece.  Aici depistează sunete dubioase și găsește într-un container închise persoane care erau traficate. Căpitanul Madsen și echipajul lui se ocupau cu traficul uman coordonați de un afacerist dubios  pe mână cu fiul lui Tibu. De aceea nu voia acest afacerist ca T ibu să vând afacerea. Pe vapor a fost obligată să se îmbarce și o tânără americană, ca ofițer III. Ea fusese în Navy USA! Împreună cu Cole anihilează echipajul și traficanții care urmau să preia marfa până când ajunge un comado americamn de pe o navă de război americană.

Film tensionat pe mare cu multe aventuri!

Prague Orgy de Philip Roth

Prague Orgy de Philip Roth este o nuvelă care încheie trilogia autorului numită Zuckerman Bound. Această carte pe care am început-o în țară am terminat-o în vacanța din Corfu. 

Are doar 64 de pagini și povestește tribulațiile alter egoului autorului Nathan Zuckerman ca să recupereze un manuscris scris în Yddish și care se afla la Praga. Este povestea situației din Cehoslovacia comunistă în care ajunge Zuckerman în 1976. 

Zuckerman întâlnește la New York pe Zdenek Sisovsky și pe iubita acestuia, o actriță cehă care s-a distins prin interpretarea Annei Frank. Este o actriță cehă specializată în roluri de evreică și este suspectă pentru autorități. Zdenek îi roagă pe Zuckerman să recupereze de la Praga de la fosta soție manuscrisele tatălui său. 

Zuckerma ajunge la Praga și are tot felul de aventuri, unele comice cu fosta soție a lui Zdenek care vrea să se mărite cu el, individa fiind cam curvă și slobodă la gură. Suntem în perioada Normalizării lui Husak, când intelectualii erau obligați să presteze meserii ridicole. 

Tonul cărții este extrem de erotic, pseudo pornografic!

Zuckerman este arestat de securitate trimis înapoi în SUA și i se confiscă manuscrisele. Și așa se pierd niște lucrări literare foarte valoroase.

Vacanță în Corfu

În această vară vacanța din Grecia s-a petrecut la final de sezon. Am fost împreună cu prietenii în insula Corfu. Pentru că m-am hotărât mai târziu, Cătălin care se ocupa de rezervări mi-a rezervat un apartament într-o pensiune. Cazarea s-a făcut în Dassia la vreo 10 km de capitala Kerkira, cum îi zic grecii sau Corfu City. Ei stăteau la hotelul Tina, eu mai sus pe vârful dealului, pe o pantă foarte abruptă cam la 250 de metri de hotel. 

Zborul de la București a decurs liniștit cam o oră și ceva. Am luat autobuzul până la Dassia. 

După ce ne-am cazat ne-am pregătit de mers la plajă. Acolo surprize neplăcute! În zona în care eram erau doar șezlonguri care aparțineau hotelurilor de lângă plajă. Mai încolo, la Malibu Beach am aflat că plăteau 34 Euro șezlongul și consumația obligatorie de 30 de Euro! Plaja fiind lungă am ajuns într-o zonă unde era doar 8,50 Euro! Așa că prim azi am făcut-o la piscina pensiunii pe deal. 

A doua zi băieții au închiriat 2 mașini în condiții avantajoase ca să ne putem deplasa. Eram 9 persoane, eu eram pasager în mașina de 5 persoane. 

Corfu este o insulă cu rezonanțe culturale. Insula a fost în stăpânirea venețiană timp de 400 de ani de la la 1400 până la finalul anilor 1700, era cheia intrării și ieșirii din Marea Adriatică. Este singurul teritoriu din Grecia care nu s-a aflat în stăpânirea otomană. Pe la 1715 a avut loc un atac al otomanilor, dar insula a rezistat datorită fortificațiilor absolut impresionante. Dar și a generalului german Von der Schulenburg, care a organizat apărarea și a respins debarcarea otomană. Insula a intrat în stăpânirea lui Napoleon, apoi a fost sub stăpânire engleză. Corfu este legat de personalitatea lui Capodistria, care a fost ministru de externe al Rusiei în vremea lui Alexandru I, dar și primul guvernator al Greciei independente după 1829. S-a alăturat Greciei prin anii 1860. 

A doua zi am luat automobilele și ne-am oprit în Kerkira. Era duminică și am ajuns în capitala insulei. Era slujbă la biserica Sf. Spiridon, protectorul insulei, fost cioban, după căciula în care apare în portrete. Biserica este ortodoxă, dar arhitectura ei este baroc venețian, ca de altfel întreaga capitală în partea orașului vechi. Eu mai fusesem din Parga la Corfu în 2013. Ne-am plimbat prin parcul de pe lângă fortificații și Mari, soția lui Iulian a descoperit un ansamblu cu plajă jos dinspre grădina publică. Ne-am oprit acolo am intrat în mare la scăldat și am mâncat la taverna anexă. Seara, în Dassia am adăstat la Axos Farm, un local unde am mâncat de obicei seara

În ziua următoare am mers la o plajă prin nord estul insulei, unde ne intercepta rețeaua mobilă din Albania. Am stat la umbra măslinilor. Șezlongul era 20 Euro, eu fiind singur, am plătit peste tot jumate, adică 10 Euro. Am mâncat la o tavernă de lângă plajă. Eu mi-am comandat un tomahawk de porc, adică un cotlet imens la frigare. A fost atât de mare că am luat acasă două treimi din friptură, care mi-a mai ajuns 2 zile! După această escapadă am ajuns la Canal d'Amour, pe partea de nord vest a insulei. Este un canal săpat în loess, care nu este nici măcar canal, ci o fundătură.

Sâmbăta și duminica am urmărit pe tabletă meciurile din Premier League pe Voyo! Semnalul la pensiunea lui Menos, proprietarul  era slab, bun doar lângă piscină.

Următoarea zi am, ajuns la plajă Ipsos Beach. Trebuia să coborâm niște trepte până la plajă, dificil, dar am petrecut o zi de plajă minunată. Apa era limpede, caldă, lângă noi era ancorate iahturi de lux. 

Ziua care a urmat am dedicat-o vizitei la Palaiokastritsa. Aici prima vizită a fost la mânăstirea Sf Maria. După aceea Cătălin a angajat o excursie cu barca. Am fost 7, două fete sufereau de rău de mare și nu au mers. Skipperul bărcii ne-a dus prin tot felul de grote, una fiind Ochiul Palaiokastritsa, adică o zonă luminată în albastru din cauza soarelui care bătea printr-o deschizătură a stâncilor și unde era plin de pești. Am văzut și fotografiat coralii roz ai insulei Corfu. În final am oprit la o plajă unde am înotat și ne-a simțit bine. Întoarcerea era pe o mare destul de agitată și trebuia să ne ținem bine de balustradele bărcii. La taverna plajei am luat un mix de fructe de mare cu scoici, calamari, file de doradă, și creveți de dimensiune mare.

Într-o zi am mers la ferma unde s-a filmat serialul The Durrells. Este inspirat din viața celebrului scriitor englez Lawrence Durrell, autorul seriei de romane Alexandra Quartet pe care le-am citit în original și a fratelui Gerald, un faimos naturalist. Ferma a fost reconstruită în 1977 pe locul unui fost sat dărâmat de cutremur. Impresia era foarte puternică pentru păreau clădiri din secolul XIX. Era și un muzeu unde ma găsit un țest de făcut pâine. Asemănări balcanice!

Zilele următoare le-am petrecut la plaja Barbati, care s-ar traduce prin slavul adoptat și de română Bărbați! Făceam plajă la umbra măslinilor și trebuia să schimbăm poziția șezlongului. 

În ultima zi după plaja de la Barbati, amicul Cătălin și-a dorit să mergem la Kalami, un sat unde au stat frații Durrell. Ideea era să mâncăm miel kleftico, adică miel făcut la cuptor cu legume, o minunăție. Ajunși la taverna respectivă, surpriză! Era o nuntă de englezi. Așa că ne-am dus la White House, casa fraților Durrell. Acolo ne-au descurajat prețurile, erau doar englezi care beau vin, nu proletara bere. Cătălin ochise în drum altă tavernă. Se numea Thomas' Place și am găsit acolo excelentul kleftiko în hârtie de pergament pe care l-am asezonat cu o carafă de rose, excelent vin!

Și așa s-a terminat vacanța. Dar am reușit să  uit pălăria mea Tilly, ruptă  și de aruncat, pe o masă, când așteptam transferul la aeroport. Mi-a rămas amintire o șapcă cu Corfu scris pe ea. 

Trafic - serial polițist românesc

S-a terminat serialul polițist românesc Trafic transmis de Protv. Analizându-l comparativ cu Clanul, nu am văzut continuarea Tătuțul, dar noul serial mi s-a părut superior.

Este un serial extrem de dur. Ce m-a surprins este că interlopii sunt extrem de convingători,  cert că selecția a fost bună. 

Serialul reprezintă o situație nouă în România, faptul că românii se droghează, nu mai suntem doar o țară de tranzit. 

Regizorul acestui serial este tot Anghel Damian, realizatorul serialului Clanul.

Personajele principale sunt procurorul Laurențiu Crețu interpretat de Tudor Chirilă și șoferul Doru Alexe interpretat Dragoș Bucur.

Crețu este pe urmele unui clan de traficanți condus de Dumitru Mustață. Fiul acestuia este este Marius zis și Nebunul (Vlad Mogoș), un individ extrem de periculos.

Dorul Alexe este căsătorit cu mama lui Bogdan Alexe (Alexandru Bucur), născut din altă legătură, dar luat de Doru de la vârsta de un an. Bogdan a luat-o pe cale pierzaniei, este dependent de păcănele, este dator arabului Omar Muhamad (Giovani Tuță), se droghează.

Pe de altă parte Bogdan este într-o relație de amor cu Maria (Ioana Brumar), care este fiica procurorului Crețu și a Corinei Crețu (Adela Popescu) ajunsă la o vârstă matură.

Ceea ce este sinistru este că Mustață corupe procurori, filmul este un avertisment privind corupția care se strecoară în instituții importante. 

Doru și fiul Bogdan sunt atrași în clanul Mustață și să transporte droguri. Sunt evenimente extrem de tensionate. 

Procurorul Crețu îl folosește pe Doru să se infiltreze în clanul Mustață și arestează pe traficanți. Doru este arestat și el și băgat la pușcărie, dar procurorul îi spune că acum este omul clanului Mustață și așa poate știi ce învârtesc. Slabă consolare!

Serialul se termină la episodul 8, dar în mod sigur urmează un nou sezon.

Cred că serialul este un plus în zona de seriale thriller românești.