Viața intelectuală și artistică în primul deceniu al regimului Ceaușescu 1965 - 1974 de Cristian Vasile.

De ce am ales să citesc această carte? Pentru că ea corespunde cu perioada mea de formare a personalității de la un puber care terminase cursul elementar al celor 7 clase și intrasem la liceu, sunt ultima promoție cu 11 clase, ca apoi să devin student în această perioadă. Este perioada în care comunismul românesc a cunoscut dezghețul  relativ în perioada de început a regimului Ceaușescu. E perioada când, eu un mic comunist în cursul elementar, m-am trezit și modelat personalitatea în liceu. Dacă la intrarea în liceu în 1963 încă nu era clară reevaluarea trecutului românesc. În primul rând Titu Maiorescu, personalitatea fondatoare a culturii române modern. Însă ceva se schimbase, sora mea cu doi ani mai mică nu a mai fost obligată să studieze limba rusă, ci a studiat engleza și franceza! Eu am avut șansa să studiez din clasa a 6-a engleza, alături de limba rusă obligatorie. Profesoara noastră de limba și literatura română, doamna Boncu discuta cu noi liber despre literatura universală contemporană, spre deosebire de un prieten care a terminat liceul cu 4 ani înainte, terminase școala medie, cum era liceul numit, și literatura era conformă cu realismul socialist. 

În vremea studenției, împreună cu prieteni am început să frecventăm teatrele din București care se întreceau în montări deosebite, ale lui Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, David Esrig. Am avut atunci șansa citirii unor romane deosebite ale unor foarte buni scriitori, Marin Preda, Nicolae Breban, Fănuș Neagu. Un succes deosebit îl avea tânărul romancier Petru Popescu, ulterior emigrat și devenit autor american. Atunci s-a prezentat în 1969 filmul Reconstituirea al lui Lucian Pintilie care fost probabil cel mai important film făcut în timpul comunismului. Dar totul s-a terminat după Tezele din iulie 1971 ale lui Ceaușescu care anunțau terminarea dezghețului intelectual al României. Erau făcute de Ceaușescu sub impresia vizitei în China și în Coreea de Nord. 

Cristian Vasile scria această carte pe baza documentelor de arhivă a PCR și alte documente de arhivă ale perioadei. Vladimir Tismăneanu a scris o introducere a acestei cărți. Din nou mi s-a confirmat de ce nu-mi place acest individ. Este de vârstă apropiată mai mic cu un an. A încercat să se justifice pentru articolele scrise în revistele studențești din acea perioadă. Și eu am fost timp de doi ani redactor la revista Ing al Politehnicii, împreună cu prietenul meu Valeriu Demetrescu, de 40 de ani la New York. Am scris articole despre expoziții dec artă, piese de teatru. Am avut ocazia să-i iau un interviu scriitorului Petru Popescu, foarte popular printre studenți. Însă am fost victima inocentă a lui Valeriu care mi-a pus în pagină interviul acestuia și a folosit formula: Domnule Petru Popescu! Se întâmpla în numărul din mai 1971, când se aniversau 50 de ani de partid comunist în România! Interviul a trezit enervarea presei centrale studențești și am fost atacat violent în revista Viața Studențească, revistă vioaie de altfel, dar una-i una alta-i alta! Deci puteai scrie articole fără încărcătură ideologică. Tismăneanu fiind student la Filosofie sociologie a scris articole cu încărcătură ideologică și acum se justifică că a mâncat căcat, dar cu partea lui curată! De parcă căcații ar avea cumva și părți curate?

Cartea lui Cristian Vasile este interesantă! Aflu că spectacolul Revizorul a fost suspendat de frica faptului că Pintilie ar fi făcut mișto de vizitele lui Ceaușescu, nu pentru că at fi apărut critici ale ambasadei sovietice. El marchează finalul dezghețului ca fiind 1974 când Ceaușescu devine președintele României cu sceptru, ironizat de Salvador Dali.

Cea mai interesantă parte este postfața acestui volum în care Cristian Vasile în care analizează resurgența nostalgiei pentru epoca comunistă și apariția unor Călin Georgescu. Totul pornește de la nesiguranța pe care o dă societatea liberală postcomunistă multora cărora comunismul le-a schimbat statutul și și-au educat copiii și nepoții în această nostalgie falsă. De asemenea societatea pe care și-o doresc este cea conservator autoritaristă alui Putin. Eu care am urât din suflet pe ruși și limba rusă mă sufocă de nervi.

Pentru mine cartea a fost rememorarea adolescenței și tinereții mele studențești. 

Midnight Black de Mark Greaney

Acest roman de spionaj este recent, apărut în 2025 așa că este legat de realitățile politice și militare ale actualității, Războiul din Ucraina. Este un roman având ca personaj principal pe Courtland Gentry, The Gray Man, sau Violator, sau Sierra Six.

Începutul romanul m-a indus în eroare, pentru că începe la București. Courtland Gentry este la București în contact cu o grupare interlopă numită Brigăzile Bălan. De fapt Gray Man căuta să ajungă în Rusia și voia să se îmbarce pe un vapor turcesc la Constanța, care făcea contrabandă în Rusia. Același lucru îl făcuse la Varna, în Bulgaria. Peste tot se lasă cu cadavre, Gray Man anihilează Brigăzile lui Bălan. La sfatul lui Hanley, care acum era doar adjunct la stația CIA din Columbia pleacă în Letonia. Acolo va contacta o doamnă care în vremea Războiului Rece lucra pentru rezistența antisovietică. În același timp în Europa Zack Hightower, care lucra pentru forțele speciale CIA era în Europa pe urmele lui Dvorak un colonel rus în solda GRU care organiza atentate și sabotaje împotriva statelor care sprijineau Ucraina. Organizația pentru care lucra condusă de un miliardar opozant al președintelui Peskov avea trădător care îl anunța pe Dvorak. În roman apar personaje reale cu nume schimbate. Președintele Rusiei se numește Peskov, dar acesta este numele purtătorului de cuvânt al lui Putin. Gray Man voia să ajungă în Rusia să o extragă dintr-o pușcăria pe Zoya Zaharova, iar un nume care duce la purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei. Zoya fusese agentă SRV, spionajul extern al Rusiei, dar defectase la CIA și omorâse un agent rus. Fusese capturată de agenți chinezi și schimbată pentru niște chinezi deținuți în Rusia. Gray Man fusese în prima tinerețe prin Rusia, vorbea rusește, dar cu accent care dovedea ce este  din St Petersburg, Florida și nu Rusia! El avea o legătură amoroasă cu Zoya și asta îl determina să ajungă în Rusia. Trece împreună cu Hightower în Finlanda, unde reușesc să anihileze pe oamenii lui Dvorak și să-l captureze. Se îmbarcă pe un vapor care mergea în Sankt Petersburg și se dă jos înainte de port cu folosind echipamente de scafandru. Ajunge în St. Petersburg și se urcă în trenul de Moscova. Acolo ia contact cu rezistența armată anti Peskov. Și de acolo încep pregătirile pentru eliberarea Zoyei cu ajutorul rezistenței interne. De fapt se mai organizează în Polonia un komando condus de Hightower al rezistentei ruse externe Rusiei. Împreună cu armata ucraineană ei pregătesc atacul pușcăriei unde era închis Yarovoy, marele rezistent anti Peskov, care și câștigase alegerile prezidențiale. În pușcăria de femei era Nadia Yaorovaya soția dizidentului. Astya face trimitere la marele rezistent Navalnîi! 

Finalul romanului este dedicat acțiunii împotriva pușcăriilor unde se aflau dizidenții și Zoya. Totuși la pușcăria de femei, un colonel FSB numit Baronov pregătea o capcană împotriva lui Gray Man. Capcana nu reușește, dizidenții și Zoya sunt eliberați și Baronov luat și el prizonier și trimis la pușcăriile CIA. Romanul este plin de tensiune și adrenalină pentru că este la fel de greu să te strecori într-un stat totalitar, cum este Rusia, cum era în URSS în Războiul Rece. Romanul admiră capacitatea armatei ucrainene să reziste Rusiei, mai ales prin sistemul de drone, care acum a anihilat agresivitatea rusă, care atacă doar obiective civile și nu militare cum fac ucrainenii.

Office Romance

Da, Office Romance este unul din ultimele filme pe care le oferă Netflix. Totul se bazează pe Jennifer Lopez, actrița din rolul principal, care se ține încă foarte bine la aproape 60 de ani! Nu este un film de acțiune, cum v-am obișnuit, ci unul romantic. Filmul are la bază un scenariu scris de al doilea personaj principal, actorul englez Brett Goldstein. Jackie Cruz (Jennifer Lopez) este șefa firmei de aviație Air Cruz, firmă dezvoltată de tatăl său, un veteran din Vietnam, Captain Jack Cruz. Avocatul firmei are o problemă cu mâncarea care îi stă în gât și problemele firmei sunt preluate de tânărul avocat Daniel Blanchflower (Brett Goldstein). Acesta este englez și a venit în America să aibă de grijă de sora lui care este o infractoare care a omorât pe cineva! Daniel se dovedește foarte priceput în rezolvarea unui caz cam delicat și îi cade cu tronc lui Jackie. Pleacă împreună cu avionul monomotor clasic Cruz 1 în Republica Dominicană și devin amanți. Politica firmei era fără legături amoroase între angajați. Și de aici apar o grămadă de încurcături care sunt exploatate de adversarii firmei. Filmul este simpatic și amuzant ca un șpriț de vară.

Îl recomand!

Istoria orbilor România în război 1940-1945

Am cumpărat această carte la recomandarea Cristinei Manole din Observator cultural. Nu am regretat că am cumpărat cartea. Credeam că știu în mare ce s-a întâmplat atunci. Părinții aveau în casă mai multe almanahuri Universul care acopereau perioada 1936-1943 și eram la curent cu perioada din punct de vedere semioficial. Erau anii 60 și eram sub presiunea propagandei comuniste și eram uimit cum se discuta despre armistițiul Italiei cu Aliații, eu obișnuit cu cenzura și cu faptul că nu puteai discuta despre probleme sensibile, noi fiind atunci în timpul războiului în alianță cu Germania hitleristă. 

Cartea Alinei și a lui Șerban Liviu Pavelescu se ocupă cu situația politică încordată din cauza conflictului regelui Carol al II-lea cu legionarii, dar și viața socială și culturală a perioade. Constat  din nou cu multă tristețe încolonarea tinerilor intelectuali de mare valoare la legionari, poate cea mai valoroasă promoție de intelectuali români. După asasinarea de către legionari a primului ministru Armand Călinescu începe o represiune foarte serioasă împotriva liderilor legionari, mulți fiind asasinați. 

Perioada anului 1939-1940 marchează declanșarea celui De-al Doilea Război Mondial, a zdrobirii Poloniei de către Hitler și apoi căderea Franței în iunie 1940. România era înconjurată din toate părțile de țări revizioniste, URSS cu Basarabia, Ungaria cu Transilvania și Bulgaria cu Cadrilaterul. Contextul alianței dintre Hitler și Stalin în 1939 dă fiori politicienilor români și România Mare se prăbușește în 1940 fără ca armata română să riposteze. În iunie URSS ne dă ultimatum cerând Basarabia și Nordul Bucovinei care nu făcuse parte din Rusia țaristă. Vine în august Dictatul de la Viena în care pierdem Transilvania de Nord și apoi cedăm și Cadrilaterul Bulgariei. Carol al II-lea abdică în favoarea fiului, Regele Mihai I și începe dictatura lui Ion Antonescu împreună cu Garda de Fier. Legionarii organizează un puci în ianuarie 1941 și sunt zdrobiți de Antonescu, care instituie o dictatură militară și strânge alianța cu Hitler, intrând în război împotriva URSS în 21 iunie 1941. Dacă eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord este privită pozitiv inclusiv de liderii marilor partide, Maniu și Dinu Brătianu, trecerea Nistrului este criticată vehement de aceștia. Antonescu se implică într-o aventură militară culminând cu catastrofa de la Cotul Donului, lângă Stalingrad în finalul 1942, începutul lui 1943. Încep tentative de ieșire din război cu englezii și americanii, dar suntem obligați să contactăm pe ruși. Regele dă lovitura de stat din 23 august 1944, arestându-l pe Antonescu și trecând de partea aliaților. Războiul cu URSS ne va costa mult, fiind jefuiți și sărăciți de sovietici. 

Dacă în perioada războiului în România nu au fost restricții alimentare, lumea se simțea bine, se distra și nu avea habar de război până când au început bombardamentele americane începând din 1943. 

Viața culturală era efervescentă lumea mergea la teatru mai ales la revistă la comedii. Cartea cuprinde amintiri din jurnale și memorii din acea perioadă a unor intelectuali și astea par a fi importante pentru a surprinde mentalitățile vremii. 

Ce a fost ocultat din această perioadă este situația nenorocită și prigoana declanșată împotriva concetățenilor evrei. Evreii din Vechiul Regat, Țara Românească și Moldova se integraseră foarte bine în viața socială și culturală românească. Erau mulți scriitori români de origine evreiască, dintre care îl distingem pe dramaturgul și romancierul Mihail Sebastian. Actorii de origine evreiască erau foarte populari. Amintim aici pe Nicole Stroe care făcea cuplu cu Vasilache, actrița Leny Caler, care a fost și iubita lui Sebastian, Beate Fredanov și alții. După ce a început prigoana antisemită actorii evrei excluși au înființat Barașeum unde sălile erau pline de spectatori creștini. Apoi Antonescu a înființat lagărele din Transnistria unde au fost trimiși evreii din Basarabia și Bucovina de Nord și așa s-a petrecut Holocaustul din România. Este perioada cea mai rușinoasă din istoria recentă a României. După 1944 mulți evrei au decis emigrarea în Palestina unde s-a înființat statul evreilor numit Israel. Și așa am pierdut mulți oameni de mare valoare, cum s-a petrecut cu germanii din Transilvania și Banat. 

Cartea este interesantă pentru că cuprinde multe fotografii din acea perioadă. În final sunt prezentate pe scurt evenimentele perioadei. Asta mi-a amintit de efemeridele politico militare din almanahurile Universul, unde îmi amintesc de arestarea lui Laurențiu Pătrășcanu (nu Lucrețiu!).

Sunt și erori, lagărul unde au fost strânși aviatorii americani prizonieri era la Timișul de Jos, nu Sâmbăta de Jos!

The Alto Knights cu Robert de Niro

Am avut surpriza să văd pe Netflix că se difuzează The Alto Knights, un film cu Robert de Niro. Este un film despre boșii Mafiei care mi-a amintit de filmul The Vallachi https://negutjoe.blogspot.com/2026/05/the-valachi-papers-buen-camino-qui-le.html, film realizat în 1972 de Terence Young. Acest film recent în regia unui artist cunoscut, Barry Levinson îi are protagoniști pe doi mari mafioți, Frank Costello și Vito Genevese. Ambii sunt interpretați de același actor, Robert de Niro! M-au surprins machiajele făcute să semene cu cele două personaje reale. Ambii se cunoșteau din copilărie, frecventaseră aceleași locuri inclusiv barul Alto Knights care dă numele filmului.

Vito Genovese fugise în 1937 în Italia și se întoarce după război înapoi în America. Dacă Costello era un mafiot italian clasic, se ocupa cu jocurile de noroc, făcea donații și era în legătură cu oamenii politici, pe care îi sprijinea, Genovese era un ticălos clasic care se implicase în traficul de droguri. Costello mai păcătuia pentru mafioți că se însurase cu o evreică. Genovese revenit, vrea să preia conducerea mafiei și se ciocnește de interesele lui Costello. Costello acceptă să îi dea conducerea după ce Genovese organizează un atentat împotriva lui Costello. Mafioții decid o întâlnire în nordul statului New York, dar în care intervine poliția care poate constata cât se răspândise mafia în America. Genovese este prins și băgat în pușcărie pentru trafic de droguri și moare în spitalul închisorii, dar Costello moare liniștit în patul său vegheat de nevastă după 4 ani.

Ce este de luat în seamă este performanța artistică a lui Robert de Niro în rolul celor doi boși mafioți. Ceilalți mafioți sunt interpretați de actori italo americani cunoscuți din filmele cu Mafia!

Paris en fete & Ritmul sacru al Japoniei International Street Theatre Festival Pitești 5-7 iunie

Astăzi 7 iunie s-a încheiat International Street Theatre Festival Pitești 5-7 iunie cu două spectacole:

Paris en fete și Ritmul sacru al Japoniei

Paris en fete

Acest spectacol de stradă nu a prea avut vreo legătură cu Parisul, doar că William este un artist francez.

William  este un atlet, un gimnast foarte bun care poate sta într-o mână. Ca și argentinianul din ziua precedentă știe să interacționeze cu copiii, de astă dată l-a avut invitat pe micul Matei. A fost un spectacol plăcut urmărit de o droaie de copilași, care au primit dec la William sfatul să meargă LA ȘCOALĂ!

Ritmul sacru la Japoniei 

A fost un spectacol de dans clasic japonez, desfășurat în fața unui ecran de pânză. Lumea s-a îngrămădit așa de tare că nu puteai vedea pe artiști. Aș că am pozat pe artiștii în spetele scenei.

Slam Dunk & Funking Band International Street Theatre Festival Pitești 5-7 iunie

În seara de sâmbăta International Street Theatre Festival Pitești 5-7 iunie a programat două reprezentații:

Slam Dunk din Argentina și Funking Band din Italia.

Slam Dunk 

Artistul Marco Masetti ne-a prezentat un show de jonglerii și clovnerii în mânuirea mingiei de baschet și a unuor mingi de ping pong pe care le mânuia și le băga în coșulețe puse pe corp. A folosit și pe băiețelul Răzvan și fetița Ilinca și pe o tânără doamnă să-l ajute la mânuirea mingiilor. Showul s-a bucurat de participarea unor copii de la 1 an până pe la 5 ani în număr foarte mare.

Funk Band 

Funking Band este un big band de jazz care cântă pe stradă cu trompete, saxofoane, tromboane, tubă și trei toboșari.  Showul a avut mare succes lumea a dansat pe ritmurile alerte s-a amesteca cu artiștii. Cea mai interesantă a fost apariția în publica două fete gemene de vreo 10 ani ieșite parcă din filmele lui Felini sau Milos Forman.