Barry Strauss este un reputat istoric american de la Cornell University. El a scris mai multe cărți privind chestiuni mitice sau neclare din istoria antică.
Cartea lui Războiul troian - o
nouă istorie se bazează pe epopeea antică a lui Homer numită Iliada.
Primul care a demonstrat că Iliada nu este o poveste mitică și că cetatea Troia
a existat cu adevărat este Heinrich Schliemann. El a citit epopeile lui Homer,
a crezut în relatările lui Homer și s-a dus în Turcia, în Anatolia de nord vest
și a descoperit Troia! Chiar dacă arheologii nu-l îl prea au la suflet pe
Schliemann el a avut geniul să identifice Troia. În 2002 am vizitat situl
istoric Troia în vizita din Turcia. Atunci am avut o polemică cu o rusnacă,
eram în vizită la Milet. Discutam cu ghidul turc cum se poate ca tezaurul lui
Priam, descoperit de Schliemann să fie furat de rușii din muzeele din Germania.
Rusnaca mi-a replicat că este pradă de război! Ce să ceri acestor ruși?
Despre epopeea Iliada mi-a rămas în
memorie din timpul liceului primele versuri din Iliada în traducerea lui George
Murnu:
Cântă,
zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul,
Patima
crudă ce-Aheilor mii de amaruri aduse;
În același mod procedează și Barry
Strauss. El crede în relatările lui Homer din Iliada și în această carte
relatează despre desfășurarea războiului Troiei. În anexe explică faptul că
există între istorici și arheologi o grupare care contestă relatarea lui Homer
privind războiul troian și alții care cred în Homer. Barry Strauss face parte
dintre cei din urmă.
Cartea lui Strauss este foarte bine scrisă
și pasionantă, probabil a fost și foarte bine tradusă de Lia Decei.
Mi-a amintit de toți eroii homerici care
acum sunt amintiți în diverse situații, de exemplu în sport celebra echipă Ajax
Amsterdam.
Tot timpul când vorbește de diverse faze
ale războiului troian Barry Strauss face apel la documente contemporane din
acea perioadă. Ne aflăm în perioada târzie a Epocii Bronzului circa 1200 î. Cr.
Pentru asta folosește documente hitite, hitiții fiind vecinii din centrul
Anatoliei ai Troiei, apoi la documente egiptene. Este interesant că documente
grecești nu prea sunt, scrierea liniarul B folosit în epoca Bronzului, fiind
folosită pentru treburi economice și administrative. Pe urmă este epoca
întunecată a istoriei Greciei până la 700 î. Cr. când nu sunt documente scrise.
Strauss explică de ce era importantă
Troia. Troia se afla la capătul sudic al strâmtorii Dardanele pe partea
asiatică la intrarea în Marea Marmara și apoi în Marea Neagră. Pentru că
negustorii și corăbierii trebuiau să aștepte în golful portului Troia ca
vântul din nord Boreas să se oprească ca să pornească la drum spre Marea
Neagră. Pe cea vreme velele nu puteau să fie folosite contra vântului și
trebuia să sufle din spate, adică din sud. Astfel Troia devenise o cetate
foarte prosperă și asta a atras atenția și lăcomia războinicilor ahei. Și de
aici acest război. Strauss crede și că motivul a existat, adică faptul că Paris
a răpit-o pe frumoasa Elena și Menelau soțul cu fratele lui Agamemnon au
declanșat acest război în care participau eroi precum Ahile și mirmidonii lui,
Patrocle, Odiseu/Ulisse, Ajax, etc.
Recomand lectura acestei cărți care mi-a
amintit de Iliada lui Homer celor pasionați de istorie și literatură.