Biografia lui Petre Țuțea pentru tâmpiți

Am început să mă feresc să citesc comentarii politice pentru că-mi provoacă o stare de imensă iritare. Ultima mi-a fost provocată de controversa iscată de discursul lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, la Focșani ocazionată de următorul citat aparținând lui Petre Țuțea. Pe Ciolacu nu-l simpatizez de fel:

Eu nu am cerut să fiu român, doar am avut norocul.

Și stupoarea mea persistă, nu pentru că citatul ar putea fi bănuit de naționalism, ci pentru că cel în culpă este autorul citatului, adică Petre Țuțea. După umilele mele informații Petre Țuțea a devenit foarte popular printre tineri în anii 80 ca unul din cei care se bucurase de prietenia, lui Cioran și alți intelectuali importanți interbelici, ba și protejat de comunistul Lucrețiu Pătrășcanu, vezi biografia lui Petre Țuțea. Și mai ales era apreciat pentru aforismele sale sclipitoare.

Deci ce reiese din biografia lui?

Că a făcut strălucite studii de drept la Cluj, că a fost pe la începuturi marxist, ca pe la mijlocul anilor 30 să alunece spre naționalism și legionarism. A avut funcții guvernamentale importante în perioada 1937 - 1948 în toate guvernele din  această perioadă, fiind un important economist. În 1948 a fost arestat și a făcut 13 ani de pușcărie comunistă, care l-a făcut să mai declare:

Am făcut 13 ani de pușcărie pentru un popor de cretini.

Care oare citat din Țuțea ar fi mai acceptabil?

Distinsul și revoltatul deputat liberal ar trebui să fie mai precaut. Petre Țuțea a sfârșit prin a fi membru PNL la îndemnul lui Amedeo Lăzărescu. Cum liberal a fost și Conu Neagu Djuvara, istoric distins cu trecut deochiat, legionar. Să te iei de cei mai importanți intelectuali liberali care au făcut cinste acestui partid din 1990?

Nu era de ajuns, că sunt vânătorii de antisemiți, legionari și alte alea care caută pe toți mari intelectuali interbelici la diverse apartenențe politice deochiate? Văd că ultimul în serie este acum Petre Țuțea. Păi, ce ne facem cu Mircea Eliade, care are un bulevard, cu Cioran, cu Noica, cu bustul lui Vulcănescu.

Ce să ne facem cu Eminescu, pe care l-am omagiat de 15 ianuarie, sau pe Caragiale care are  în discursul lui Cațavencu: În Iași toți faliții sunt jidani. Săracul Caragiale, cel mai puțin bănuit ce xenofobie și antisemitism.

Nu știu cum indivizi dubioși care vorbesc aiurea în numele Institutului Wiesel și nu fac niciun serviciu memoriei Holocaustului, sau jurnaliști cu studii la universități pentru handicapați se ocupă de trecutul intelectual al României?

Și încă ceva! O doamnă editorialistă când aude de numele Iohannis își pune mâinile în șolduri și vituperează. Cum a îndrăznit Iohannis să-l facă pe A. I. Cuza pedagog? Păi, fondatorul universităților românești, Iași în 1860 și București în 1864 ce-o fi fost? A fondat în 1864 și Liceul I.L Caragiale din Ploiești de care nu mă satur să mă laud că l-am absolvit. Poate nu pedagog, dar sigur fondatorul învățământului românesc!