PSG Arsenal Finala Champions League

Aseară s-a desfășurat la Budapesta finala Champions League. Pentru a două oară succesiv, după anul trecut PSG a fost în finală, de data asta cu Arsenal Londra. Vreau să spun că am ținut cu PSG, eu în Anglia am doar o favorită, Liverpool.

Meciul a început surprinzător, cu pressing de la Arsenal care s-a concretizat prin golul lui Kai Havertz, la o minge respinsă din Trossard. PSG și-a mai revenit, dar se apropia greu de poartă. Arsenal se apără pe mai multe linii și așa a continuat și repriza a doua, posesia balonului fiind de partea lui PSG. Și PSG asalta poarta lui Arsenal. A  venit minutul 70, Mosquera fundașul lui Arsenal l-a faultat pe Kvaratskhelia în careu. A executat penaltiul Dembele și scorul a devenit 1-1. Meciul a intrat în prelungiri cu apărare strictă a lui Arsenal, care nu a tras decât un șut pe poartă, acela fiind golul!

Și s-a ajuns la lovituri de departajare. portarul Raya de la Arsenal și-a făcut datoria și a apărat un șut la poartă, dar a fost trădat de doi colegi de ai lui care au tras pe lângă poartă. Deci a câștigat PSG merituos într-un meci urât. PSG a fost mai bună! Rezultat după 90 de minute 1-1 oar după loviturile de departajare 4-3 pentru PSG. Ca și Arteta, antrenorul lui Arsenal și eu cred că la ora asta PSG este cea mai bună echipă de fotbal din lume!

Breaking Bad, El Camino

Am văzut acest serial, Breaking Bad la îndemnul unui prieten. Imdb îl cotează la 9,5 o notă extrem de mare. Serialul a avut 5 sezoane începând din 2008 până în 2012, 62 de episoade. 

Breaking Bad

Este un serial despre cum un om normal se transformă în monstru.

Walter White (Brian Cranston) ducea o viață obișnuită cu familia sa în Albuquerque, New Mexico. Soția sa Skyler (Ana Gunn) era contabilă, dar cei doi au surpriza unei sarcini pe la 40 de ani. Cei doi mai aveau un fiu cu probleme speciale pe Walter jr. Walter era profesor de chimie, dar îl sprijinea pe Hank Schrader (Dean Norris) ofițer anti drog DEA. Într-o zi îl vede pe un fost elev Jesse Pinkman care fuge fără a fi prins de la un laborator de metfetamină. Acesta este un drog sintetic, asemănător cocainei. Walter aflase că are cancer și începe să fie îngrijorat de viitorul familiei sale. Walter White era un excelent profesor de chimie la unul din liceele din oraș. El fusese implicat într-un start up cu colegi de facultate, dar renunțase la părțile lui, afacerea Grey Matter ajunsese între timp o afacere de miliarde de dolari. Așa că-l abordează pe Pinkman, îl convinge să facă rost de o rulotă pe care instalează un laborator care să producă amfetamină de cea mai bună calitate, cristale albastre! Ca să le vândă intră în combinație cu doi mafioți latino mexicani. Apoi se încurcă un un mafiot legat de cartelurile din Mexic. De toți reușesc să scape. Laboratorul se mută în subsolul casei lui Pinkman. În final intră în combinație cu Gus Fring, proprietarul unei rețele de fast food Pollos Heramnos, care era combinat cu cartelurile și făcea distribuție de metafetamină. El pune la dispoziție un loc ascuns într-o spălătorie industrială haine. Gus îl obligă să aibă adjunct un chimist foarte bun, dar White îl preferă pe Jesse Pinkman. Scapă și de adjunctul chimist, împușcat de Jesse, apoi are conflict cu Gus Fring pe care îl elimină cu o bombă fabricată de el. Soția lui află de afacere, se implică. Ajung să acumuleze peste 80 de milioane de dolari ascunși de Skyler. Între timp se naște fetița lor Holly. Schrader află întâmplător că chimistul poreclit Heisenberg este chiar cumnatul lui. Ajunși în deșert und se aflau banii îngropați de White, Schrader îl arestează, dar apar niște gangsteri chemați de White, care-l omoară pe Schrader. Pinkman este luat prizonier de gangsteri și le produce metafetamină într-un laborator al lor. White se ascunde, dar după un an, când cancerul îi revenise se întoarce acasă, la Albuquerque. Îi obligă pe proprietarii lui Gray Matter să constituie un fond pentru Walter jr. din banii lui, îi mai rămăseseră 8 milioane de dolari. Apoi se duce la gangsteri pe care îi execută cu o mitralieră automată. Pinkman este eliberat din robia gangsterilor, unde era ținut legat într-o groapă și fuge cu una din mașinile gangsterilor. Poliția ajunge la locul crimelor și-l găsesc pe White, mort din cauza unei răni mortale. Final!

Actorii distribuiți mi-au plăcut foarte mult. Brian Cranston este foarte convingător în rolul său de profesor și apoi de infractor. Ana Gunn este o femeie foarte sexi și o parteneră excelentă a lui Cranston. Am aflat că actorul R. J. Mitte, care este în rolul fiului lor Walter jr. chiar are probleme speciale și își face strălucit rolul. Aron Paul face un foarte reușit rol de derbedeu simpatic în Jesse Pinkman. Dean Norris în rolul lui Hank Schrader este obsedat să-l prindă pe Heisenberg, cum s-a autonumit White ca producător de amfetamină. Alt rol excelent îl are Giancarlo Esposito în rolul lui Gus Fring. Un alt rol important este al avocatului Saul Goodman (Better, call Saul) care îi salva pe infractori de necazuri. Bob Odenkirk cel din rolul lui Saul, face rolul unui foarte bun în două filme recente văzute de mine, Mr Nobody, și Mr Nobody 2! 

Este un serial pasionant foarte bine făcut!

M-am interesat cu s-ar traduce expresia Breaking bad în românește. Este o expresie a afro americanilor din sudul SUA care s-ar traduce în a cest caz: cum să devii un criminal!

El Camino

Vince Gilligan, autorul serialului mai face și un film de lung metraj cu ce se întâmplă cu  Jesse Pinkman, după ce acesta pleacă de la casa gangsterilor unde era ostatic. Se pare că acest serial l-a obsedat pe realizator. Pinkman ajunge la prietenii lui care-i dau bani și o mașină să fugă din oraș. Pinkman se oprește la apartamentul lui Todd pe care îl omoară în acel război declanșat cu gangsterii. El știa că Todd ascunsese mulți bani în casă, dar nu mai știa unde îi ascunsese, pentru că schimbase locul. Apar doi polițiști falși cu care împarte banii. Ajunge la omul care putea să-l ajute să dispară, dar avea nevoie de bani. Așa că se duce la atelierul unde lucrau polițiștii falși și obține bani, provocat la duel cu pistoale ca în filmele western. Omul care rezolva disparițiile îl duce în Alaska unde Jesse va începe o viață nouă.

Drumul ascuns de Hortensia Papadat Bengescu

Este al treilea roman din ciclul Hallipilor. Am citit anterior romanul Rădăcini, care este al patrulea. Așa că anumite detalii privind acest roman îmi sunt cunoscute. Am citit romanul după prima ediție, cu multe erori în forma PDF.

Romanul este unul realist de analiză psihologică. Față de Rădăcini nu mai sunt personaje reflector, ci autorul este cel care urmărește firul lucrurilor.  

În centrul acestui roman sunt personajele care se învârt în jurul casei Walter. Walter este un medic care prin cinism a parvenit. De fapt societatea descrisă de romancieră în acest ciclu este a celor care au parvenit după Primul Război Mondial. Nu mai sunt boierii de viță veche din ciclul Comăneștenilor din romanele lui Duiliu Zamfirescu. 

Romanul scris și apărut în 1932 ne prezintă viața unor nouveau riches societatea românească interbelică. Doctorul Marcel Walter este un cinic care a parvenit devenind amantul văduvei Selima Efraim vcare îi lasă moștenire întreaga ei avere. Aceasta îi cumpără lui Walter palatul Barodin unde acesta deschide un sanatoriu spital. Walter este un pasionat colecționar și palatul  și spitalul lui este și un muzeu de artă. Walter se căsătorește cu Lenora. Lenora a avut o viață zbuciumată, fiica unui funcționar fiscal din Mizil și avîdn un frate pe Lică. Un prim mariaj cu un ofițer, după care s-a măritat cu Doru Hallipa moșier și cu care a avut două fiice, pe Elena devenită prin căsătorie Drăgănescu și pe Coca Aimee, mai tânără care se afla la pension în Viena. Dar Lenora mai are o fiică, pe Mika Le, rezultată dintr-o aventură cu un zidar italian. Personajul care se impune este Coca Aimee, devenind figura principală a romanului. La dorința mamei Lenora este adusă în casa Walter de la Viena. Această frumusețe se impune în saloanele lumii bune din București. Devine prietena surorilor Persu, Cora și Minette, este curtată de toți tinerii lumii bune. Asta mi-a amintit de cum pe vremea comunismului era  grupul dee fii de mari politruci ce se învârteau în jurul lui Nicu Ceaușescu, cu Serghei Mizil, sau Mădălin Voicu. Coca Aimee schimbă  modul de viață la casa Walter. Coca Aimee este și ea o parvenită, o egoistă fără suflet pentru care contează doar viața de lux pe care o oferă doctorul Walter. 

Al doilea personaj important este sora ei, Elena Drăgănescu. Este măritată cu George Drăgănescu, un om îmbogățit din afaceri cu rachiu și având moșia Prundeni de lângă București. Elena face o pasiune pentru muzicianul Marcian și pleacă cu el și fiul Ghighi în Elveția. Lenora moare după un cancer uterin, la fel și Drăgănescu de inimă, la Sanatoriul Walter. Autoarea sugerează că Walter, conform promisiunii făcute mamei Lenora o va lua de soție pe Coca Aimee. 

Societatea descrisă de Hortensia Papadat Bengescu este o societate bolnavă, cu mari probleme și compromisuri. 

Mici crime conjugale la Teatrul Davila

În această seară de sâmbătă am văzut la Festivalul Internațional de Teatru de Studio de la teatrul Davila piesa Mici crime conjugale de  Éric-Emmanuel Schmitt de la Teatrul Mic București. Interesant că este a  doua piesă a aceluiași autor franco belgian, după cea de ieri. 

Cum spune și titlul piesei tema este relația de cuplu.

Soțul Gilles a suferit un accident provocat de o cădere pe scară, suferă de amnezie și este adus după două săptămâni acasă de soția Lisa. El pretinde că nu-și mai aduce aminte nimic. Pretinde că nu o recunoaște, apoi încep să-și amintească ceva. Este autor de romane polițiste, unul dintre ele se numește chiar Mici crime conjugale! Află că și pictează. Ce m-a nelămurit este că  la un moment dat întoarce un tablou care reprezintă cu cuplu bărbat femeie cu susul în jos. Probabil ca să marchează criza conjugală? Și cele două personaje fac o analiză relației de cuplu, a iubirii, a crizelor conjugale după 20 de ani. Gilles afirmă că soția Lisa poate deveni o asasină, precum s-a întâmplat cu accidentul lui care care duce la amnezie. Își amintesc cum s-au cunoscut, cum se iubesc, acuzele că ea bea prea mult, că el are amante. 

Piesa mi s-a părut prea lungă, putea fi mai scurtă. Actorii sunt în rol, regia este interesantă, cu o scenografie potrivită, care reflectă existența burgheză a personajelor.

Distribuția:

Lisa – Simona Mihăescu

Gilles – Bogdan Talașman

Regie artistică / Tania Drăgici

Traducere / Nicolae Weisz

Scenografie / Maria Constantin

Trădarea lui Einstein la Teatrul Davila

În această seară de vineri am văzut la Festivalul Internațional de Teatru de Studio de la teatrul Davila piesa Trădarea lui Einstein de Éric-Emmanuel Schmitt de la Teatrul Evreiesc de Stat.

Este o piesă despre moralitate în știință, avându-l protagonist pe marele fizician Albert Einstein. Piesa se desfășoară sub forma unor dialoguri purtate de Einstein cu un vagabond. Ei se întâlnesc pe un lac de lângă Princeton  unde vagabondul pescuia și Einstein făcea plimbări cu barca cu pânze. Vagabondul își pierduse fiul în Primul Război Mondial, iar Einstein arăta opinii pacifiste. Ascensiunea lui Hitler la putere în Germania îl face pe Einstein să-și nuanțeze opiniile, până când începe al Doilea Război Mondial și Einstein își calcă pe inimă și trimite o scrisoare președintelui Roosevelt  să întreprindă demersuri să se facă bomba atomică pentru a fi înaintea germanilor. Aceasta este în esență trădarea lui Einstein! În același timp vagabondul are discuții cu agentul FBI O'Neill care este trimis să afle dacă Einstein are opinii comuniste.

Einstein este oripilat de bomba de la Hiroshima și efectele ei, pe când agentul O'Neill  se bucură și își arată opiniile rasiste. Ajungem în anii 50 când mulți intelectuali și artiști sunt acuzați de Mac Carthy de opinii comuniste. Einstein este plin de dileme, dacă crede în Dumnezeu, dacă este german, dacă este evreu. Sunt dileme suplimentare la dilema moralității bombei atomice și apoi a celei cu hidrogen. 

Între scene apare mereu o artistă care cântă la vioară în timp ce pe ecranul din spatele scenei sunt imagini și filmări din vremea ascensiunii lui Hitler, războiului, și a exploziei nucleare. 

Adevărul că și eu, lucrând într-un domeniu conex legat de energia nucleare am avut probleme de ordin moral după accidentul de la Cernobîl.

O piesă foarte bine scrisă, cu actori care interpretează cu talent rolurile piesei și cu o regie foarte interesantă.

Distribuția

Einstein – Mircea Dragoman
Vagabondul – Neculai Predica
O’Neil – George Remeş
Violonista – Rodica Gancea

Regie artistică / Tudor Țepeneag
Scenografie și decor / MC Ranin
Design Costume / Raluca Frăţiloiu
Light design / Liviu Alecu
Sound design / Tudor Ţepeneag
Video design / Liviu Alecu

Între noi e totul bine la teatrul Davila

În această seară de joi am văzut la Festivalul Internațional de Teatru de Studio de la teatrul Davila piesa Între noi e totul bine de la Teatrul Alexie Mateevici de la Chișinău. Piesa aparține autoarei poloneze Dorota Maslowska. Văzând piesa textul mi-a amintit de Mrozek, de Ionesco, de Lucian Pintilie. Piesa este o critică necruțătoare a actualității poloneze care seamănă izbitor cu realitatea românească. Personajele piesei sunt bunica care tot visează la Al Doilea Război Mondial, mama care muncește din greu la un supermarket și-și procură reviste de la tomberon și fiica metalistă, cufundată în realitatea iluzorie a internetului, mai apare vecina grasă ca un porc. Piesa are o rezoneură care urmărește firul absurd al piesei., regizoare acre vrea să facă filmul Calul care mergea călare?!  Apoi o influensăriță care nu ezită să-și filmeze părți intime, actorul ratat care trage pe nas și intervievatoarea lui. Este o analiză mușcătoare a realității de azi într-un apartament de bloc umil din Polonia de azi. Tânăra de azi nu mai vrea să fie poloneză, ea vrea să devină europeană, sunt cunoscut? Nu?

Actrițele și actorii piesei fac recitaluri de clasă, doar la intervievatoare se cunoaște accentul moldovenesc accentuat special din motive regizorale.

A fost cu adevărat o surpriză și piesa de not 10, și regia și scenografia și interpretarea actoricească de mare ținută. Este ceea ce mi-am dorit de la acest festival.

Distribuția

Fetița Metalistă – Diana Boșcov

Halina – Cătălina Budu

Bozena – Ludmila Botnaru

Bătrânica Apatică în Scaunul cu Rotile – Margareata Nazarchevici-Bechet

Bărbatul – Giasti Sirah

Actorul – Victor Untilă

Prezentatoarea – Valentina Ostap

Edyta – Nina Lefter

Monika – Victor Untilă

Regie artistică /  Slava Sambriș

Scenografie / Irina Gurin

Decor / Ion Cataraga

Design Costume / Alina Perju

Light design / Eugen Croitor

Sound design / Valentin Strișcov

Video design / Cristian Oloi

Creator păpușă / Valentina Ostap

Traducere / Sabra Daici

Omul care visa cu ochii deschiși la Teatrul Davila

În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de Studio de la Teatrul Davila Pitești, Teatrul Toma Caragiu din Ploiești ne propune piesa Omul care visa cu ochii deschiși de Andrei Radu. Autorul este și el actor la Teatrul din Ploiești. 

Piesa este o explorarea a relațiilor dintre tinerii de azi, de confuzia și dezorientarea generată de societatea  românească de azi, de frustrările tinerilor în fața ofertelor pe le care le dă societatea românească de azi. 

Cele trei personaje sunt tineri de azi cuplul Eliza Eduard și prietenul și partenerul muzical al lui Eduard, Emilian. Eliza, după trei tentative de studii universitare ajunge în cele din urmă psihoterapeută. Eduard termină Conservatorul și formează cu Emilian cu duo muzical. Piesa însă nu are o structură dramatică clară, autorul este la fel de dezorientat ca personajele sale. Limbajul este cel de stradă, cam prea direct. Lumina a lipsit din acest spectacol, am bâjbâit ca să-mi găsesc locul.  Nici muzica nu a strălucit într-o piesă cu muzicieni, Discutam cu doi spectatori și cunoscuți că bietul Toma Caragiu se întoarce în mormântul dintre dărâmăturile cutremurului din 1977 dacă ar fi văzut piesa. Și din păcate, Teatrul din Ploiești nu este la primul eșec la aceste festivaluri. O piesă proastă, o regie neinspirată.

Distribuția (nume personaj și nume interpret):

Eduard –  Dragos Maxim

Eliza – Theodora Sandu

Emilian –  Vlad Nicolici

Regie artistică /Andrei Radu

Scenografie / Ionuț Vișan

Muzică / Alin Teglas

Lighting design / Ionut Aldea

Video design / Ionut Manea

Tot aici anul viitor la Teatrul Davila

Piesa lui Bernard Slade Tot aici anul viitor, a fost prezentată de Teatrul de Artă din Deva la la Festivalul Internațional al Teatrului de Studio, ediția a 29-a. Piesa este o comedie tristă. Este o poveste de dragoste adulteră a unui cuplu care se văd anual la San Francisco în acest scop. Interpretarea a fost foarte bună, dar ce m-a impresionat și mi-a stârnit nostalgiile au fost inserturile prezentate pe ecranul din spatele scenei.

După calculele mele cele două personaje sunt născute prin 1920 și povestea lor începe prin 1952. Așa că sunt imagini din America din 1957 lui Eisenhauer, apoi peste 5 ani în 1962 în vremea lui Kennedy. Nostalgia mi s-a aprins când sunt imagini din 1968 cu protestele din 1968 împotriva războiului din Vietnam, cu revoluția sexuală, mișcarea hippy. Femeia din cuplu se apucă de universitate la o vârstă matură și este îmbrăcată hippy. Trecem apoi la 1973 cu judecarea lui Nixon, apoi prin 1978 cu Carter și după aceea 1980, 1985 epoca Reagan. În toate imaginile apar vedetele rock,  Elvis Presley, Paul McCartney, Michaele Jackson. La fel de bun a fost și fondul muzical cu hituri ale vremii. Am fost foarte filo american și toate astea sunt parte a tinereții și maturității mele comuniste și când visam la America!

Interpretarea cum am spus a fost de foarte bună calitate, actorii Gianina Iconaru și Cosmin Crețu au fost buni și convingători. Am remarcat că regia aparține actorului Cosmin Crețu!

Lumea a aplaudat foarte tare interpretarea spectacolului.

Distribuția:

Doris – Gianina Iconaru

George – Cosmin Crețu

Autor Bernard Slade

Traducerea, adaptarea, regia artistică și scenografia Cosmin Crețu

Light design Natu Nicolae

Sound design Cristian Pasc

The Persian de David McCloskey

 

Acest roman de David McCloskey este de actualitate din cauza războiului din Iran purtat de Israel și SUA, de fapt Donald Trump.

Romanul are final în actualitatea dea zi cam dinaintea acestui război.

Ce am aflat din acest roman ? Că în Iran Persia există încă o minoritate de evrei persani, mult redusă față de trecut, cam 10000 și au și reprezentare în parlament, un deputat. Evrei Trăiesc în Iran de pe vremea lui Cirus cel Mare, care i-a eliberat pe evrei de sub robia babiloniană secolul al VI î. Cr. Chiar numără anii de atunci, suntem în 2537, doar că islamicii au modificat la 1637, după Mahomed. Evreii din Iran erau bine integrați în Iranul șahinșahului doborât de revoluția islamică. Era amintirea Iranului care i-a eliberat din robia babiloniană. Clica de mullahi demenți care stăpânesc  Iranul visează distrugerea Israelului și își chinuie supușii. Cum spun și personajele romanului Gardienii Revoluției sunt experți în a-și chinui compatrioții și regimul actual este detestat în procent de 80%.

David McCloskey este un fost analist CIA care  scrie romane de spionaj foarte interesante.

Personajul principal este dentistul este Kamran Esfahani care locuia și trăia în Suedia unde se mutase familia tatălui lui, după venirea lui Khomeini. Este abordat la un moment dat de un domn la cabinetul lui din Stockholm, ulterior aflăm că se numea Arik Glitzman. Acesta îi propune să devină spion. Face antrenamente alături de doi kurzi în Albania. Își mută cabinetul la Teheran și acolo este ,alături de un iranian care detesta regimul și cei doi kurzi pentru acțiuni împotriva regimului. Prietenul lui Amir moare într-o acțiune und este executat un ofițer superior al Gardienilor Revoluției. În Israel încep să se producă atacuri mortale cu drone împotriva organizației Cesarea care se ocupă cu eliminarea iranienilor care periclitau Israelul. Inclusiv un atac ucide pe fiica de 5 ani a lui Glitzman. Glitzman începe o acțiune împotriva acestei echipe iraniene într-o acțiune la Istanbul care să descopere pe cei care organizau atacurile din Israel. 

Se organizează un atac împotriva organizației care dirija atacurile în Israel. Ajung în Teheran și iau ostatec pe colonelul Gorbani. Acțiunea reușește, dar Kam - Kamran este luat  prizonier și este torturat și obligat să spună toate detaliile acțiunii lui de spionaj în favoarea Israelului.  

Am bănuit care va fi finalul lui Kam și al romanului.

Un roman bine scris și merită a fi citit în aceste momente cu acest război din Iran.

Vivien Leigh - Ultima conferință de presă la Teatrul Davila

În cadrul Festivalului internațional de teatru de studio de la Teatrul Davila Pitești am urmărit sâmbătă seara  un tur de forță al actriței Lamia Beligan realizat în piesa Vivien Leigh - Ultima conferință de presă de Mark Lafferty. Este ceva să ții atenția publicului timp de o oră și treizeci de minute. În acest monolog personajul Vivien Leigh retrăiește momentele sale de glorie ca cea care a interpretat-o pe Scarlet O'Hara ]n capodopera cinematografică  Pe aripile vântului. Una din cela mai frumoase actrițe ale Hollywoodului a avut multe momente de glorie și s-a bucurat de iubirea altui mare actor, Laurence Olivier. În piesa monolog Vivien Leigh retrăiește momentele de gloria le carierei ei artistice, dar și de momentele dure ale vieții. 

Cum am spus tot spectacolul stă pe umerii Lamiei Beligan care realizează o mare performanță.

Lumea a aplaudat performanța actriței.

Distribuția

Lamia Beligan

Regie artistică / Liana Ceterchi

Traducere / Lamia Beligan

Scenografie, decor și design costume / Liana Ceterchi

Albertine Sarrazin, Fuga după gratii & Disco la Teatrul Davila

Astă seară la Teatrul Davila am văzut un spectacol creat de o trupă franțuzească Compania Chaudiere Intime din Grenoble, având acest titlu, Albertine Sarrazin, Fuga după gratii & Disco. Spectacolele se desfășoară în cadrul celei de-a XXIX ediții a Festivalului Internațional al Teatrului de Studio de la Teatrul Davila, tema acestui festival fiind Însingurare. A fost un spectacol complex cu multă poezie și cu și mai multă muzică.  

Spectacolul este inspirat de scrierile lui Albertine Sarrazin. Acest personaj a avut o viață foarte tumultoasă. Născută în Algeria franceză în 1937, abandonată la naștere, înfiată, abandonată din nou, a ajuns infractoare și prostituată, a reușit să evadeze din pușcărie. S-a căsătorit cu șoferul Julien Sarrazin și au avut tot felul de aventuri care i-au dus din nou la pușcărie. A devenit o scriitoare cunoscută și din scrierile ei s-a inspirat spectacolul. A murit la doar 30 de ani!

În prima parte a lui este vorba de viața lui Albertine, interpretată de actrița Dominique Leandri și Julien care este interpretat de Phillipe Codecco. Acesta are puține  replici, dar cântă la orgă electronică și sintetizator acompaniind personajul Albertine care-și povestește viața.

În partea a doua actrița Fany Mary interpretează același personaj care cântă mai tot timpul hituri celebre ale lui Patty Smith, care sfida muzica disco cu un final I can get now satisfaction a celor de la Rolling Stones.  Ea ar fi o altă alternativă a lui Albertine Sarrazine. Actrițele au avut bunăvoința să dea replici și în limba română. S-a vorbit în franceză, replicile fiind supratitrate în română, s-a cântat în engleză, actorii dovedind calități foarte complexe.

A fost un spectacol deosebit, cum aș vrea să mai văd.

Distribuția

Dominique Léandri

Philippe Codecco

Fany Mary

Regia artistică Dominique Léandri și Philippe Codecco

Muzica originală Philippe Codecco

Traducerea Petra Petresco

Rădăcini de Hortensia Papadat Bengescu

Este al doilea roman  de Hortensia Papadat Bengescu pe are l-am citit recent. Este de fapt ultimul roman din Ciclul Hallipilor, numele familiei care apare în acest ciclu de romane. Ele sunt Fecioarele despletite, Concert de muzică de Bach și Drumul ascuns. În acest roman, Rădăcini, familia Hallipa apare doar colateral. Romanul este voluminos are 545 de pagini. 

Personajele principale sunt de această dată fiicele familiei Baldovin, Dia și Nory. 

Nory este de fapt personajul principal. Este un roman modern, de extracție proustiană. Romanul nu mai este realist, ci un roman de tip corintic, cu îl caracteriza Nicolae Manolescu în Arca Lui Noe, în care personajele sunt reflectoarele celor ce se întâmplă în roman.

Romanul se numește Rădăcini, pentru că se referă la rădăcinile personajelor. Rădăcinile sunt proprietatea, personajele fiind din aristocrația de pământ, moșierii, care au suferit Reforma Agrară din 1921, dar rămân încă proprietari importanți. Rădăcinile sunt originea de familie, boierească pentru aceste personaje.

De aceea problematica personajul principal Nory Baldovin. Nory este fiica bastardă a boierului Baldovin, fiica frumoasei țiitoare, Cornelia a boierului, după moartea soției sale grecoaice Safta, din care a rezultat fiica Dia. Și Dinu Baldovin are cu Cornelia pe Nory. La insistențele fiicei Dia, Baldovin se însoară înainte de moarte cu Cornelia și Nory își reglementează originea și ea, fiica acum legitimă a lui Dinu Baldovin. 

Nory a crescut prin pensioane, a studiat Literele și Dreptul fiind avocată, acum de 34 de ani. Este o femeie voluntară băiețoasă, nu frumoasă, dar inteligentă. Romanul se desfășoară prin opiniile și sentimentele lui Nory, celelalte personaje fiind reflectoare secundare.

Nory, Dia și Cornelia, mama lui Nory, trăiesc împreună într-o casă de pe Izvor, zona astăzi dispărută sub Casa Parlamentului. Casa aparține Corneliei, moștenire de la soțul, boierul Baldovin. Nory are o legătură complicată cu  sora ei Dia, cea care a insistat să se legalizeze statutul mamei ei Cornelia și a lui Nory prin căsătorie. 

Dia este crescută la pension în Elveția, este cam cu 6 ani mai mare decât Nory. Este o femeie frumoasă și distinsă.  A avut ca mentor pe Mado, guvernanta să elvețiană, dar care a murit de câțiva ani. Dia poartă doliu după ministrul Deleanu, mort într-un atentat. 

Nory are un cult pentru sora sa și are în minte să refacă  rădăcinile Baldovinilor. Ea vrea să recupereze casa impunătoare de pe Strada Plantelor și refacerea moșiei Baldovin de la Gârla.  

Apar apoi și alte personaje, prima fiind Aneta Pascu, fiica unui portărel din Vaslui, cu fratele Coti care este magistrat în București. Aneta este și ea un reflector secundar, și-a dorit prin mamă să fie în București, stă la un cămin al fetelor din Vaslui, dar nu prea are de gând să fie studentă, are o grămadă de gărgăuni care-i aduc nenorociri. 

Alt personaj important este doctorul Caro, de la Caruso, avea talent vocal. El se îndrăgostește nebunește de Madona, asistentă la Litere, femeie extrem de frumoasă. Madona se îmbolnăvește și îl chinuie pe Caro, care consultând pe Dia și Cornelia este puternic atras de Dia. Dar se chinuie cu Madona bolnavă.

Apare și Elena Drăgănescu, moșiereasa de la Prundeni, domeniu care merge foarte bine având o fabrică de rachiu și administrată  de ardeleanul Simeon. Elena l-a părăsit la un moment dat pe soțul Drăgănescu, pentru virtuozul Marcian, pianist celebru stabilit în Elveția. Acolo se duce Elena cu fiul Ghighi. Acesta se atașează de pianist Oncle Mark și rămâne cu acesta. Elena se întoarce înapoi în România, după moartea soțului Drăgănescu. Are însă loc o tragedie după întoarcerea fiului Ghighi în România. 

Este un roman bine scris. Este romanul lumii bune bucureștene din anii 20, când capitalismul se impune și prin părțile românești. Nu lipsesc însă nici personajele de extracție umilă, cum este medicul Caro și alții. 

Am citit o versiune de pe internet, copiată după volumul apărut la în 1985 la Dacia, plină de erori de ortografie. 

Sleepers, un film cu Rober de Niro

Am avut ocazia să văd filmul, Sleepers pe Netflix. Filmul este o dramă, realizat de Barry Levison, după cartea lui Lorenzo Carcaterra. Sleeper este termenul argotic pentru cei care primesc o pedeapsă mai mare de 9 luni. Distribuția este de nota 10. Întâmplările par a fi autobiografice. Suntem în 1968, vremuri foarte complicate în America, cu soldați reveniți în coșciuge din Războiul din Vietnam. Este vorba de 4 băieți în pragul adolescenței, trăitori în cartierul Hell's Kitchen. Lorenzo Shakes Carcaterra, Tommy Marcano, John Reilly și Michael Sullivan sunt cam derbedei,  dar sunt supravegheați de părintele catolic Padre Bobby Carillo. E un cartier predominant irlandez italian și de aceea sunt aici mulți catolici. Fac servicii unui interlop foarte estimat, King Benny (Vittorio Gassman).  Ei fură căruciorul de hot dog al unui vânzător, pe care-l scapă în gura de metrou și accidentează grav un trecător. Sunt judecați și condamnați la recluziune într-o școală corecțională. Acolo îndură abuzuri sexuale și bătăi teribile comise de paznici, în frunte cu un anume Noakes (Kevin Bacon). Se organizează un meci de fotbal american cu paznicii  și băieții cu ajutorul negrului Rizzo îi înving pe paznici. Drept pedeapsă sunt încarcerați bătuți, iar Rizzo moare. La ieșirea de la corecțională sunt tentați să dea pe față abuzurile, dar se hotărăsc să nu povestească nimic. Ajungem în 1981. Tony și John devin doi gangsteri extrem de periculoși ai zonei. La o cafenea din cartier, John (Ron Eldard) și Tony (Builly Crudup) dau de un Noakes, decăzut și își amintesc de abuzator. Așa că îl execută cu focuri de pistol. Cei doi sunt supuși unui proces care va duce la condamnări foarte grele. Între timp Michael Sullivan (Brad Pitt), care era procuror - District Attorney se decide să-și salveze prietenii și se folosește de jurnalistul Shakes (Jason Patric) de la NY Times și de Clara (Minnie Driver) lucrătoare socială. King Benny îl angajează pe avocatul alcoolic Danny Snyder care va fi dirijat de Michael să distrugă acuzațiile. Shakes convinge pe Padre Carillo să depună mărturie că a fost cu cei doi la un meci de baschet și cei doi sunt achitați. Între timp toți abuzatorii sunt pedepsiți, unii de către gangsterii fratelui lui Rizzo (Wendel Pierce). 

Cei patru sărbătoresc achitarea împreună cu Clara. Este ultima lor petrecere. Peste 5 ani la 29 de ani John moare otrăvit de alcool falsificat și Tommy împușcat de alți gangsteri. Sullivan părăsește procuratura și avocatura și se retrage în Anglia unde se face tâmplar, iar Clara crește singură un băiat poreclit Shakes, probabil făcut cu jurnalistul Caraterra?

O dramă puternică ce a se întâmplă în Manhattan, New York. Alegerea lui Levinson pentru tinerii actori de acum 30 de ani s-a confirmat, aceștia, în frunte cu Brad Pitt sunt nume celebre la Hollywood!

The Valachi Papers, Buen Camino, Qui, Le Mouton Enrage

 

Am văzut mai multe filme vechi, dar și o comedie recentă.

The Valachi Papers 

Este un film realizat în 1972, inspirat de revelațiile făcute despre Cosa Nostra Mafia italo americană a lui Joe Valachi. Este prima mărturie completă privind Mafia, organizarea ei, șefii, practicile. Am citit relatări despre mafie în Playboy prin 1976, revistă adusă de un coleg de serviciu aflat la bursă în străinătate. 

Așa că numele lui Maranzano, Alberto Anastasia, Lucky Luciano, Vito Genovese nu îmi erau necunoscute. Se pare că pentru a dezvălui aceste practici ale interlopilor italieni cel mai tare s-a zbătut Robert Kennedy, Secretarul pentru Justiție al președintelui John Kennedy, care culmea a fost ajutat să fie ales de Mafie prin intermediul lui Frank Sinatra.

Joe Valachi Charles Bronson) a fost un mafiot, care de fapt era șoferul mafioților. Închis pentru deținere de droguri, omoară pe un mafiot în pușcărie pus de Genovese aflat și el închis și riscă pedeapsa pe viață. El începe să facă pentru prima dată mărturii complete de spre mafie cu un agent FBI. Este adus în fața unei comisii senatoriale să depună mărturie. Vito Genovese pusese 100000$ pe capul lui Valachi, dar acesta nu este asasinat.

Valachi a fost omul de încredere al lui Gaetano Reina și s-a căsătorit cu fiica acestuia  Maria ( Jill Ireland, soția lui Bronson care  a distribuit-o în filmele sale). Filmul se întinde din perioada 1930 -1960. Valachi a murit după 6 ani de pușcărie după ce Genovese murise și el. 

Filmul este foarte interesant descriind practicile, omorurile și războaiele dintre mafioți. 

Buen Camino

Este o comedie italiană recentă 2026. Personajul principal este comediantul Checco Zalone. Este o satiră socială privind practicile oamenilor bogați, nesimțirea lor. Zalone este fiul unui om foarte bogat, dar care este bolnav. Află de la fosta soție că fiica lor Cristal a dispărut. Lasă confortul și iahtul unde trăia cu noua amantă și o caută  pe Cristal în Ferariul său. Dă de Cristal care se decisese să facă pelerinajul la Santiago de Compostella. La început nu ia în serios decizie fiicei, dar ajunge și el să facă acest pelerinaj. Pe drum, cu ajutorul fetei sale și a unei companioane, Alma fac îmupreună acest pelerinaj, care-l transformă din bogătanul nesimțit într-un om responsabil, mai ales că are și probleme cu prostata. 

Și filmul ia și o nuanță nouă religioasă, merită văzut!

Qui?

Pe Neflix am văzut un film cu titlul în engleză Sensuous Assassin dar titlul original în franceză Qui? realizat în 1970.

Filmul este slab, dar l-am văzut pentru cei doi actori principali, Romy Schneider și Maurice Ronet. 

Filmul are și o tentă polițistă. Începe prin Bretania unde cuplul Marina (Romy Schneider) și Claude Revon pleacă de la un hotel certați. Claude care conduce o decapotabilă Alfa Romeo începe să conducă periculos pe coasta abrupta de lângă mare. Finalmente se prăbușește, dar Marina sare înainte din automobil. Apare fratele lui Claude, Serge, inginer constructor care se îndrăgostește de Marina.  Tot timpul suspectează că Marina l-ar fi ucis pe Claude. Ba face o scufundare și găsește în mașina prăbușită un pistol catre se potrivește cu încărcătorul pe care-l avea în poșetă Marina.

Surpriză, reapare Claude, care se salvase și de aici lucrurile se complică. 

Cum am spus filmul este slăbuț, dar  Romy Schneider este pur și simplu fascinantă.

Mouton enrage

Căutând prin filme am dat de filmul cu titlul în engleză Life at Top dar în franceză Mouton enrage.

Este un film din 1965 despre revoluția sexuală a vremii. Personajul principal este Nicholas Mallet (Jean-Louis Trintignant). Acesta este dirijat și îndrumat de scriitorul Claude Fabre (Jean Piere Cassel). Mallet are un succes fulminant la femei. Prima cucerire este Marie Paule ( frumoasa Jane Birkin). Regizorul Michel Deville are mania de a dezbrăca actrițele celebre și începe cu Jane Birkin. Este invitat la casa unui filosof și face o pasiune pentru soția acestuia Roberte (Romy Schneider) și devin amanți. Sfătuit de Fabre, Mallet intră în afaceri și devine bogat. Pe când Roberte pleca din apartamentul lui Mallet este surprinsă de soț care o împușcă și se sinucide. Mallet la sfatul lui Fabre o seduce și pe Flora Danielli( Florinda Bolkan) și pe actrița celebră la Hollywood de origine franceză, Shirley, fiica unui farmacist pe care-l cunoștea și ura Fabre. 

Între timp Marie Paule se mărită cu un bogătaș ajuns deputat. Acesta se îmbolnăvește și moare. Fabre sfătuiește pe Mallet să o ia de nevastă. la un moment dat Marie-Paule apare în niște blugi rupți la genunchi ca în moda de azi, nimic nou sub soare!

Fabre se sinucide inexplicabil și Mallet care era patronul unii ziar de mare tiraj îl obligă pe redactorul șef să-l pună necrologul pe pe prima pagină.

Filmul este neconvingător. Ceea ce contează sunt superbele actrițe din film, Jane Birkin, Romy Schneider, Florinda Bolkan. Lipește doar Brigitte Bardot!

S-a decis finala Champions League

De azi noapte s-a decis cine va juca finala Champions League la Budapesta pe 30 mai. 

Marți noaptea la Londra Arsenal a întâlnit pe Atletico Madrid. Meciul a semnat cu cel din tur, cu apărări supraaglomerate. A fost o singură greșeală a apărării lui Atleti și după șutul lui Trossard, Oblak a respins și Saka a interceptat și a marcat. Pe de altă parte rămân intervențiile salutare ale lui Raya din poarta lui Arsenal. Singura fază discutabilă a fost faultul în careu comis asupra lui Griezman. Julian Alvarez nu a mai fost eficient, Sorloth s-a tot încurcat și scorul a rămas 1-0 pentru Arsenal care va vi în finală.

Aș mai adăuga ceva, legat de serbarea din tribunele londoneze. A fost prezentarea unei corăbii cu untun pe pânze ei și cu eticheta: peste pământ și mare. Cred că englezii făceau referința la înfrângerea Invincibilei Armada spaniole de către englezi, care a transformat Anglia în cea mai puternică putere navală a lumii!

Miercuri noaptea s-a jucat cealaltă semifinală dintre Bayern și PSG. Lumea se aștepta ca forța ofensivă a lui Bayern să răstoarne scorul. Nu a fost așa, un contra atac  a lui PSG cu Kvaratskhelia în minutul trei, cu pasă precisă la Dembele și PSG a condus tot meciul cu 1-0. În prelungiri la singura eroare a apărării PSG a marcat Kane golul egalării. A fost un meci splendid cu o viteză de joc, cu contra atacuri ale PSG și șuturi surprinzătoare la care însă Neuer a apărat salvator. Cred că nu am mai văzut demult o asemenea echipă, creația lui Luis Henrique. 

A fost și scandal la hențul neintenționat al lui Joao Neves la șutul lui Vitinha, dar regulamentul spune că este henț neintenționat. Degeaba se lamentează bavarezii.

După mine șansa de a câștiga finala pentru Arsenal este minimă, PSG se dovedește cea mai bună echipă, însă și-a reintrat în formă din primăvară.

Man on Fire serial

Iată că un film cu Denzel Washington realizat în 2004 se transformă în serial acum în 2026 pe Netflix! 

personajul principal este tot John Creasy aici interpretat de actorul african american Yahya Abdul-Mateen II. El este un fost căpitan în forțele speciale care a fost implicat într-o acțiune în Mexico City unde toată echipa lui a fost ucisă. Creasy a fost foarte afectat de această întâmplare a ieșit din armată. 

Dara iată că prietenul lui Rayburn îi propune o revenire ca bodyguard în Rio de Janeiro, Brazilia. Acolo va lucra pentru președintele Carmon și cu șeful gărzilor lui, Soares. Acesta nun prea are încredere în Creasy după cele întâmplate în Mexic. Carmon care urmărește realegerea este afectat de acțiunile unei grupări teroriste și trebuie luate măsuri. Rayburn îi dă o adresă a unei șoferițe braziliene care să-l care când se îmbată și se dusese să se pilească și este luat de Valeria Melo, șoferița și dus unde va să se odihnească la o parcare. Poe, fiica cea mare a lui Rayburn pleacă pe șest cu un prieten. Însă știe când se trezește tatăl ei și pleacă cu motocicleta prietenului. Exact când ajunge în fața blocului elegant unde trăia familie Rayburn și era găzduit și Creasy își vede tatăl care telefonează, dar se produce o explozie îngrozitoare și blocul este distrus! Fiica lui văzuse pe drum niște dube și un motociclist care și-a scos casca. Se hotărăște extracția fiicei, dar Creasy este precaut. Avionul cu care trebuiau să plece în SUA este atacat de teroriști și Creasy reușește să se salveze și să prindă un terorist. Creasy reușește să afle anumite detalii privind motociclistul și dubele care au adus explozibilii de la Poe. În continuare ei se ascund în favela ajutați de Valeria Melo. Pe rând Creasy se lămurește cine sunt teroriștii și cine a conceput atentatul împotriva clădirii lui Rayburn. Serialul are momente foarte tensionate, se produc surprize foarte mari, ca să le aflați, urmăriți serialul!

The Pledge cu Jack Nicholson

Credeam că am văzut cam toate filmele importante cu Jack Nicholson, dar iată am găsit pe Netflix acest film The Pledge - Promisiunea, cum este tradus. Jack Nicholson este unul dintre cei mai mari actori americani contemporani. Pe mine m-a uluit interpretarea sa din Five Easy Pieces!

Filmul este din 2001 și are în distribuție numeroși actori de primă mână. Este regizat tot de un actor foarte cunoscut, Sean Penn. La baza filmului stă o povestire a lui Friedrich Durrenmatt, deci toate premisele pentru un film bun. 

Filmul se desfășoară în peisajul superb al Americii de Nord Vest, Nevada.

Personajul principal este ofițerul de poliție Jerry Black (Jack NIcholson) care tocmai se pensionase. Pe când petreceau retragerea lui Black  în perioada Crăciunului se descoperă o crimă comisă asupra unei fetițe de 7 ani. Este descoperit prezumtivul asasin în amerindianul Wadenah (Benicio del Toro). Sunt probe împotriva ui și acesta se sinucide cu pistolul unui polițist. Caz încheiat. Dar Black îi promisese  mamei fetiței că îl va descoperi pe asasin. Nu mai pleacă în Mexic, cumpără o benzinărie și așteptă să descopere adevăratul asasin. Vorbește și cu bunica fetiței ucise (Vanessa Redgrave). Consultă și o doctoriță psiholog (Hellen Mirren) Se cuplează cu chelnerița Lori ( Robin Wright Penn) care avea o  fetiță, Chrissy de 8 ani. Crissy îi mărturisește că a întâlnit un vrăjitor care i-a dat niște arici de jucărie ca și fetița ucisă. Jerry cu ajutorul poliției montează o capcană, dar prezumtivul asasin nu mai apar. Pentru că asasinul murise într-o accident de mașină. Totul se duce de râpă și Jerry devine alcoolic. 

Ceea ce impresionează în mod deosebit este jocul extraordinar al lui Jack Nicholson, privirile lui, care te pot înșela asupra sentimentelor sale.

Peisajele montane sunt superbe, lacul unde Jerry pescuiește păstrăvi. Filmul emană o însă tristețe deosebită. 

Un film foarte bun!

Reservoir Dogs

Dacă tot am văzut Pulp Fiction, am căutat și am văzut precedentul film al lui Tarantino, Reservoir Dogs. Filmul nu a avut așa de mare succes, dar după ce a fost lansat Pulp Fiction, filmul Reservoir Dogs a devenit și el un film cult. 

Este tot un film cu bandiți. Filmul debutează cu o discuție despre cântecele lui Madonna, discuție cu conținut explicit sexual privind hitul ei, Like a Virgin. Cei care discută sunt bandiții care pregătesc o lovitură și folosesc ca pseudonime culori. 

De fapt grosul filmului se petrece într-un hangar după care se strângeau bandiții după lovitură. Acolo ajung doi dintre protagoniști, Mr. White (Harvey Keitel) și Mr. Orange (Tim Roth). Orange a fost rănit grav, aflăm ulterior foarte stupid. Lovitura dată la magazinul de diamante nu a reușit pentru că au intervenit rapid polițiștii. Toți se tem că cineva a turnat. Finalul este un măcel între bandiți. 

Ce este interesant că în ambele filme apar aceeași actori, Keitel, Tim Roth, Steve Buscemi. Nu lipsește nici Tarantino în rolul lui Mr. Brown. Apare și Michael Madsen în rolul unui psihopat care ia ostatic un polițist și-l torturează. Mă uit la Harvey Keitel care are acum 86 de ani, Madsen s-a prăpădi, Buscemi face la anul 70 de an! Sunt totuși 34 de ani de când s-a făcut!

Filmul realizat în 1992 este interesant că am văzut cred prima oară telefoane mobile, unul care se pare că se folosea în automobil, dar și unul din primele celulare. 

Filmul lui Tarantino este un film violent, cum sunt mai toate filmele lui. Este însă altceva față de clasicele filme cu gangsteri de la Hollywood din anii 70-80, mai ales că este produs ca film independent. 

Oricum, îl recomand cu căldură pentru că este un film foarte bine făcut!

Pulp Fiction

Dilema m-a făcut să revăd un film. Doamna Valentina Covaci făcea referință la Pete Hegseth, Secretarul de Război al SUA care cita, culmea din Pulp Fiction! Am revăzut acest film pe Netflix. Este un moment de cotitură în cinematograful contemporan. Pulp Fiction a luat premiul Palme d'Or la Cannes în 1994 și o grămadă de premii Oscar. Este considerat ca cel mai bun film realizat de Quentin Tarantino și un moment de referință pentru filmul postmodern. Este un altfel de film cu gangsteri, pentru că este un film cu gangsteri, cu momente foarte dure, dar și cu unele comic dramatice. Aș cita aici cum este resuscitată  o tânără, Uma Thurman după o supradoză. Apoi cum protagoniștii unui conflict, șeful de gangsteri Marsellus (Ving Rhames) și boxerul (Bruce Willis) sunt imobilizați după un accident și apoi să fie violați. Boxerul tocmai îl trăsese în piept pe șeful de gangsteri, dar după pățanie el renunță la răzbunare și îi cere să dispară din Los Angeles. 

Filmul este divizat în mai multe momente nu neapărat cronologice. Se explică și ce înseamnă pulp fiction, romane de doi bani!

1. "Prolog – The Diner - cafenea fast food" (I)
2. "Preludiu lângă 'Vincent Vega și soția lui Marsellus Wallace"
3. "Vincent Vega și soția lui Marsellus Wallace"
4. "Preludiu la 'Ceasul de aur'"
5. "Ceasul de aur"
6. "Situația lui Bonnie"
7. "Epilog – The Diner" (II)

Am citat ca actori de prim rang pe Uma Thurman, Vince Rhames, Bruce Willis, dar mai apar Samuel L. Jackson, gangsterul predicator din Ezechiel, John Travolta în Vincent Vega, Rossana Arquette, Harvey Keitel, cel care rezolvă cazuri de omoruri. Apare într-o situație, cea cu Bonnie și regizorul Quentin Tarantino.

A fost o plăcere să-l revăd.