Sunt mulțumit că
precedenta carte, cea a lui Liiceanu a trezit interesul celor care-mi urmăresc
blogul.
Cum îmi este obiceiul,
fac un intermezzo cu un roman polițist.
De data aceasta este un
vorba de un clasic britanic, John Le Carre ajuns la o vârstă abrahamică. Primul
roman citit, scris de Le Carre a fost acum 45 de ani în aventura mea montană în
Iezer Păpușa. Recunosc că mai toate romanele lui Le Carre pe care le-am citit
au fost în original. Am citit și unul tradus prost în românește. Ca să-l
traduci pe Le Carre să știi bine englezește, el scrie ca un literat British.
Citesc thriller-uri în engleză dar autorii profesioniști care scriu un roman pe
an și nu se sîncurcă cu subtilități
literare. Prefer să le citesc în original, chiar dacă nu mot-a-mot,
dar le înțeleg sensul.
De ce mi-a plăcut
romanul? Pentru că este de actualitate.
Romanele de spionaj ale
lui John Le Carre se refereau la confruntarea dintre spionii imperialiști anglo
americani mai ales, anglo cu cei sovietici dar cu sprijin est
german.
De 30 de ani comunismul
din Europa s-a prăbușit, dar confruntarea cu Rusia putinistă amintește de
vremea Războiului Rece!
Eroul acestui roman este
Nat. Nat este un spion englez sau britanic dacă vreți, care a prins și epoca
Cold War. Este cam spre 50, greu să-l văd în acea epoca pentru simplul fapt că
era prea tânăr, dar Le Carre nu se împiedică de aceste amănunte.
Nat este fiul unei
descendente din aristocrația rusă, întâlnită de tatăl scoțian la Paris. Nat a
avut ca guvernantă pe Galina, care l-a făcut fluent în rusă și germană, franceza
o știe ca parizian, iar de la 10 ani este trimis în Scoția la școlile alea
foarte sobre. Calitățile lingvistice sunt remarcate de șefii lui James Bond și
așa devine spion, funcționând ca diplomat de rang inferior prin ambasadele
britanice.
Nat este la vârsta
retragerii se reîntoarce la Londra și i se oferă postul de șef al substației
care acoperă zona britanică.
Nat are o soție,
avocată, cam de stânga și o fiică studentă, care fiind la ski în Franța află
că ta-su a fost de fapt spion, iar ea nu poate înțelege ce este aia patriotism.
Este îmbibată de toate progresismele contemporane.
Nat este un foarte
dedicat și bun jucător de badmington și joacă la un club londonez
unde este campion. Este provocat de un tânăr, Ed, cu care începe să joace
funcție de program. După meci cei doi beau bere lager - pils la barul clubului.
Ed este vehement anti Brexit și mai ales anti Trump, păreri împărtășite și de
Nat dar fără vehemența lui Ed.
Nat conduce acea
subsecție care vrea să supravegheze un miliardar ucrainian, apropiat de Putin,
afacere organizată de o tânără agentă foarte capabilă, Florence. Dar afacerea
este anulată de o baronesă influentă, soția unui dobitoc ajuns șef peste Nat.
Nimic nou, doar corupție!
Nat este rugat de Ed să
organizeze un meci de dublu mixt, el fiind însoțit de sora lui mai mică. În
acest scop o roagă pe Florence să să îi fie parteneră. Imediat după meci Nat
află că Florence și-a dat demisia.
Nat organizează împreună
cu un tânăr rus care fusese trimis ca agent în adormire, întâlnirea dintre
fosta lui șefă și mentoră cu un posibil trădător englez.
Șocul lui Nat este că
trădătorul este chiar Ed! Ed era de fapt expert IT la MI5, serviciul
intern de contraspionaj. De ce trăda Nat? Văzuse un document numit Jericho și
se hotărâse să-i denunțe pe compatrioți celor din UE, că acest document era
dedicat acțiunilor de destabilizare a UE ca să-i facă pe plac lui Trump! Și
unde s-a dus Ed? La ambasadă germană, unde este respins politicos. Dar pe fir
intră rușii, care ca de obicei găsesc trădători peste tot. Iar în afacerea
respectivă, spioana rusoaică, descendentă de vajnici cekiști făcea pe spioana
nemțoaică. Nat recunoaște că Ed este partenerul lui de badmington și își
aprinde paie în cap, pentru că este țapul ispășitor perfect.
Dobitocul de Ed nu-și dă
seama că ajunsese să trădeze pentru ruși, nu pentru UE! În schimb se
îndrăgostește de Florence și cei doi decid să se căsătorească.
Nat și Prue reușesc să-i
facă să dispară din Albion, unde credeți? În Alpii Transilvaniei, unde un fost
agent catalan de al lui are o pensiune.
Frumos și cu mult
Caragiale în final!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu