21 de lecţii pentru secolul XXI

Am citit cu interes această nouă carte 21 de lecţii pentru secolul XXI, după ce am citit cartea lui Yuval Harari de mare succes Homo Sapiens. Harari este un istoric israelian cu studii la Oxford care a dobândit o mare notorietate după cartea amintită.

Citind cartea mi-am amintit de o carte, Turnul şi piaţa de Neil Fergusson, care pune câteva întrebări similare cu cu cele din prezenta carte.

Ambii autori sunt istorici sunt experţii în trecutul civilizaţiilor. Dar în aceste cărţi ei încearcă nişte profeţii pentru viitor, conştienţi că viitorul este imposibil de prevăzut.

Prima problemă ridicată de Yuval Harari este legată de revoluţia digitală care se petrece vertiginos în prezent. Cred că smartfonul, Facebook, Twiter, Google l-au determinat să facă nişte proiecţii. Proiecţii care privesc Inteligenţa Artificială (Artificial Intelligence - AI) şi robotizarea.

Aceste dezvoltări pot face ca muncă brută şi repetitivă din marile uzine să fie realizate de roboţi dotaţi cu inteligenţă artificială. Acest lucru ar însemna că un procent însemnat din populaţia activă a planetei să fie pusă pe liber sa devină inutilă. Asta aminteşte de o distopie imaginată de H. G. Wells, în care clasa muncitoare devenea inutilă în viitor.  

De asemenea AI şi trăsăturile reţelelor sociale pot să preia cam toate activităţile umane care să facă inutili pe oameni care nu vor mai putea să concureze maşinile. 

Altă temere a autorului este că datorită avansurilor biologiei, a nanotehnologiei care pot să vindece bolile şi care să facă pe oameni nemuritori. Dar aceste mijloace vor sta la dispoziţia oamenilor bogaţi care controlează aceste sisteme şi vor adâncii diferenţele dintre cei săraci şi bogaţi. El remarcă cum s-au îmbogăţit cei care au dezvoltat tehnologiile digitale, cu mult mai mult decât miliardarii clasici. 

Studiind aceste tendinţe autorul se întreabă cum se vor comporta de exemplu automobilele autonome conduse de AI, în caz de accident pe cine salvează pe şofer sau pe pieton?

Harari continuă cu ipotezele sale la faptul că AI va înlocui complet omul, maşinile vor deveni creative, înlocuind omul în artă şi cultură. Cam aiurea!

Totuşi reacţia la aceste tehnologii care ne revoluţionează viaţa deja s-au manifestat în primul rând în SUA prin alegerea lui Trump, vector al vechilor tehnologii, votat de cei care riscă să-şi piardă slujbele din aşa numitul Rust Belt. 

Opinia mea este că oamenii vor fi în continuare necesari, iar AI va fi doar o tehnologie suport, creată tot de om. Vor prolifera slujbele din domeniul serviciilor, pentru că oamenii vor avea mult timp ca să-l petreacă în scopuri creative şi de relaxare. Vor exista în continuare mecanici auto, chelneri, etc.

Problemele contemporane care ridică mari semne de întrebare privind rezolvarea lor sunt legate de emigraţie şi terorism. Este interesant că terorismul se manifestă la indivizi din a doua sau a treia generaţie care au venit în Europa. Culmea dacă bunicii şi părinţii veneau pentru că aveau parte de o societate nerepresivă, copii şi nepoţii, este adevărat puţin se radicalizează şi devin terorişti.

Harari militează pentru emigraţie, care a îmbogăţit Europa şi America.  În fond preşedintele Trump este fiu şi nepot de emigranţi, germani şi scoţieni. 

O altă problemă este legată de credinţă, pentru că omul ţine la mituri, cele rezistente care au creat mari religii, precum hinduismul, creştinismul, islamul şi de ce nu izvorul lor care este religia monoteistă a evreului Moise.

O altă mare problemă care este în desfăşurare este educaţia. Dacă un om din trecut sau prezent se pregăteşte pentru o profesie pe care a făcut-o sau urmează a o face toată viaţa. Harari prevede că oamenii viitorului vor trebui să-şi modifice profesia şi profesiile în timpul vieţii prelungite din  viitor.

Din acest motiv educaţia trebuie să se schimbe să se adapteze la noile cerinţe. Din acest motiv se tot încearcă la noi modificarea legilor învăţământului şi nu s-a ajuns încă la o formulă acceptabilă. 

Finalul este mai obscur el se referă la meditaţie la sensul vieţii. 

Este o carte care dezbate probleme de actualitate şi care trebuie să intereseze sau să fie combătută mai ales de cei tineri.