Aceasta este ultima piesă care o văd în festival, deoarece ultima piesă, care va fi mâine am văzut-o la premieră la Teatrul Davila, Pitești.
Este interesant că și această piesă, ca și prima a fost vorbită într-o limbă străină, de această dată franceza. Am avut ceva probleme la anumite subtilități, dar am cam priceput ce vorbeau actorii.
Autoarea piesei Paradoxul dorințelor aparține autoarei de origine română Ana-Maria Bamberger și a fost pusă în scenă de o actriță de origine română, Codrina Pricopoaia.
Vă prezint mai jos și distribuția.
Distribuția:
O producție Magus Production (Germania) și Compagnie Azacusca (Franța)
Regia artistică CODRINA PRICOPOAIA (Franța).
Este o piesă tipic franțuzească. Anton (trimitere clară la Anton Cehov, care este menționat în piesă), un romancier de succes este atras de Iris și-i îi scrie o piesă. Iris acceptă și-l vrea pe Robert regizor, de care este atrasă. Robert însă atras de Alice și o vrea asistentă de regie. Alice care are are un titlul în Litere și are expertiză privind romanul, este entuziasmată să lucreze cu autorul Anton și este îndrăgostită de el. Iris își dă seama de sentimentele lui Robert și are o discuție cu Anton să renunțe la piesă și să o facă un roman. Romanul are mare succes și Iris îi sugerează să-l transforme într-o piesă! Totul în cerc! Scenografia este minimală, patru scaune și o masă și o sticlă de Jidvei din care bea Iris. Sunt localizări ocazionate probabil de locul unde se joacă piesa și mai este menționat și Piteștiul! Actor ii mai scapă și replici pe românește!
Spectatorii au aplaudat pe actori, vecinul mai să pice de pe scaun moțăind, doamnele din față îmi blocau vederea, având ceva de spus și în final, comentariile nepotrivite ale lui Gălușcă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu