marți, 24 noiembrie 2020

Scurtă istorie a dezastrelor naturale de Lucian Boia



















Această cărticică este ultima apariție din lucrările scrise de Lucian Boia. Nu am fost prea atent la prefață, dar spre final mi-am dat seama că de fapt este reeditarea unui studiu apărut într-o ediție microscopică, spune autorul la care adaugă vreo 35 de pagini noi. Și constat Boia este cam oportunist. A venit pandemia și imediat a resuscitat vechiul studiu și cred că se va vinde cum se vând cărțile lui Boia.  

Cartea este structurată pe trei mari părți.

Prima se ocupă de pandemii, de bolile care a provocat victime de-alungul istoriei. Sunt de amintit aici Marea Ciumă de la 1348, care a pornit din China și a ajuns în Europa cu mari pierderi de vieți omenești. Erau începuturile capitalismului global, mărfurile ajungeau din China pe Drumul Mătăsii, care era încă deschis pentru că Imperiul Otoman nu închisese această cale comercială și ciuma s-a răspândit în toată Mediterana și Europa Occidentală. Lumea s-a izolat ca acum și așa a scris Boccacio Decameronul!

Totuși pandemia care a provocat cele mai multe victime a fost gripa spaniolă de la sfârșitul Primului Război Mondial provocând  de două ori mai multe victime ca  războiul. 

La noi este cunoscută Ciuma lui Caragea de la începutul secolului XIX.

O altă parte se ocupă cu cutremurele. Cele mai devastatoare s-au petrecut în China unde se pare că au fost sute de mii de victime. România nu a fost scutită de aceste fenomene devastatoare, ultimul cutremur ucigaș l-am trăit pe 3 martie 1977.

Ultima parte a acestui studiu se referă la climă. Din punctul meu de vedere este cel mai interesant capitol. Clima a avut un impact extrem de important pentru evoluția omenirii. Civilizația umană preistorică a stat sub semnul glaciațiunilor și a supraviețuirii în cursa după hrană. Oamenii preistorici erau vânători culegători pentru că asprimea condițiilor climatice nu permitea agricultura. Boia spune că epoca neolitică s-a dezvoltat atunci când oamenii au început să cultive terenul și să domesticească animalele pentru hrană s-a petrecut după ce s-a terminat ultima epocă glacară. Începând de acum 8000 până acum 4000 de ani î. Chr. (Boia folosește înaintea erei noastre - textul era din vremea comunismului) temperatura a crescut mult, media temperaturilor fiind cu 2 grd Celsius mai mult decât azi! Asta a permis irigațiile carea au condus la dezvoltarea agriculturii și în consecință a apărut scrisul și așa istoria!

În vremea Greciei clasice clima a fost mai aspră și s-a încălzit după anul 1000 d.Cr. așa a putut fi colonizată de către vikingi Groenlanda - Țara Verde.  O mică glaciațiune s-a produs între 1590 până pe după 1820 când ghețarii au crescut în Alpi și au luat-o pe văi. Clima a fost extrem de importantă pentru omenire pentru că recoltele proaste produceau foamete, cum a fost cea din Irlanda de pe la mijlocul secolului al XIX ce a dus la emigrația masivă în SUA. Și la noi au fost perioade de ani climatici nefavorabili, a rămas în istorie Papură Vodă pe vreme de foamete.

Revenind la oscilațiile climatice, vremea s-a mai răcit până prin anii 30 ai secolului nostru. Am aici o observație după filmele clasice în care bărbații poartă haine foarte groase hahaha....Vremea s-a încălzit după 1940 cam până spre 1950. În anii 50 și la începutul anilor 60 vremea a fost mai rece, cu ierni aspre pe care mi le reamintesc pentru că toată copilăria mea de Crăciun era zăpadă zdravănă. Clima și-a mai revenit și s-a mai încălzit în anii 80 și omenirea se îngrijorează de creșterea temperaturii, a încălzirii globale din cauza activității umane. În perioada respectivă doar iernile 1985 și 1986 au fost ierni care mi-au reamintit de copilărie și Ceaușescu a avut grijă să le resimțim în cele mai teribile situații. 

Acum după 2000 temepertura crește constant și sunt temerile topirii calotelor glaciare care ar duce la inundarea unor mari orașe precum New York și Londra. 

În adenda actualizată în 2020 a cărții se tot face referire la cartea lui Yuval Hariri Homo Deus pe care am să o citesc neapărat. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu