Casa tăcerii de Orhan Pamuk

În vederea călătoriei în Insulele Britanice m-am dus la Biblioteca Judeţeană să iau nişte cărţi. Am găsit acest roman, Casa Tăcerii pe care nu-l citisem. În excursie nu am citit decât câteva pagini şi iată, abia după două luni l-am terminat.

Este o saga de familie, cu asemănări frapante cu România clasică, interbelică. Romanul este scris în maniera modernă a reflectării prin opinia mai multor personaje ale romanului. 

Povestea este a familiei doctorului Sellahatin Darvunoglu şi a soţiei Fatma, a descendenţilor acestora. Este povestea fixată în deceniul 8-9 a nepoţilor familiei, fiul doctorului, Dogan, înalt funcţionar şi soţia lui au murit relativ tineri şi copii lor sunt stabiliţi la Istanbul, dar vin la bunica lor ajunsă la o vârstă matusalemică. 

Doctorul Darvunoglu fusese un intelectual enciclopedist, ateu şi occidentalizat.

Nepoţii lui sunt marcaţi de diferite lucruri. Faruk cel mai mare dintre ei este deja nprofesor de istorie şi explorează arhivele din secolul al XVI-lea di localitatea bunicilor şi este marcat de faptul că soţia l-a părăsit. Nilgun, sora mijlocie tocmai a intrat la universitate şi este animată de idei de stânga putând fii catalogată de comunistă, iar Metin fiul cel mic tocmai termină Liceul American şi vrea să-şi continue studiile în SUA. Metin este îndrăgostit de o tânără Ceylan din familiile bogătaşilor localităţii şi-l cam dispreţuieşte. 

Pe de altă parte Hasan, fiul lui Ismail, vânzătorul şchiop de bilete de loterie şi frate cu Recep, sluga doamnei Fatma este elev de liceu, cu mari probleme la şcoală, dar îndrăgostit peste cap de Nilgun pe care o ştie din copilărie. 

Aflăm şi un secret trist. De fapt Recep şi Ismail sunt fii bastarzi făcuţi cu o slujnică de doctorul Sellahatin. Fatma îl loveşte şi-l lasă şchiop pe viaţă în copilăria cestuia pe Ismail ca să se răzbune. 

Hasan face parte dintr-un grup extremist anticomunist de tineri din localitate. Este o epocă de mari frământări politice care au condus la lovitura militară de stat a lui Kenan Evren.

Hasan refuzat de Nilgun o bate bestial şi Nilgun refuză un control medical al Istanbul. Este prea târziu, că Nilgun moare, victimă a neînţelegerii.

În roman apare inclusiv Pamuk în reflectarea unora din personaje. Toate aceste personaje, Fatma, Recep, Faruk, Metin, Hasan povestesc la persoana întâi, frământările lor.

Este un roman interesant, dar faptul altor tentaţii m-a făcut să-l neglijez.