A patra seară Enescu

Eu socotesc zilele Festivalului Enescu funcţie de reprezentaţiile transmise la Cinema Trivale.

Ieri 4 septembrie a fost o zi plină, de la 16.30 am urmărit recitalul de pian al lui Fazil Say, iar de le 20 Staatskapelle Dresden cu Yefim Bronfman la pian şi dirijorul Christian Thieleman. Yefim Bronfman este evreu sovietic emigrat în Israel şi stabilit în SUA şi unul din marii pianişti contemporani.

Recital Fazil Say

Fazil Say

În primul rând recitalul lui Say a fost chiar o surpriză. După multă muzică de secolul 20 am urmărit un program cu Chopin, Debussy şi Beethoven. Pozele din sală le-am pierdut pentru că mi s-a stricat din nou smartfonul. 

Pianistul Say este extrem de expresiv şi televiziunea română a dat mult prim planuri ale excelentului pianist, unele fiind neinspirate care dezavantajau pe interpret nuanţând anumite imperfecţiuni ale fizicului său, lucru de care se face vinovat regizorul transmisiei care trebuie să dea prim planuri, dar nu să se ajungă ca la Antena3 cu Crin Antonescu filmat în mod răutăcios şi dezavantajos. De fapt am mai observat cu se mai filmează invitaţi la televiziune aşezaţi la masă şi li se filmează picioarele, chestiune după mine inacceptabilă.

Pianistul a interpretat cu dăruire Nocturnele 11, 9 şi 20 de Chopin ca apoi să audiem La Cathedrale engloutie de Debussy. În partea a doua a recitalului Fazil Say a interpretata Sonata lunii nr.14 şi nr. 22 de Beethoven care a fost o încununare a recitalului.

Generos Fazil Say a oferit un bis cu o piesă cu certe sonorităţi balcanic orientale, probabil creaţie proprie. Pentru că cercetând internetul am aflat că Say este turc şi un adversar al regimului Erdogan, care a accentuat opinia mea pozitivă despre acest excelent pianist şi compozitor.

Staatskapelle Dresden

Christian Thieleman

Seara în ciclul marilor orchestre ale lumii a fost Staatskapelle din Dresda. În prima parte a concertului a fost Concertul nr.3 pentru pian şi orchestră a lui Beethoven şi a fost o reală încântare. Dirijorul Thieleman are o figură extrem de teutonică mai ales că atunci când dirijează freza se transformă într-un breton.

În partea a doua orchestra germană a interpretat în formulă completă Simfonia a 6 de Anton Bruckner cu instrumentiştii îmbrăcaţi în fracuri cu coadă ca şi dirijorul cămăşi albe şi papion şi în aşezarea germană. Muzica lui Bruckner o ştiam de la Filarmonica din Israel şi Zubin Mehta a fost în acelaşi ritm şi compoziţie cu o contribuţie importantă a instrumentelor de suflat.

 

Staatskapelle Dresden

A fost o zi de concerte foarte reuşită!