Horia Andreescu |
Astăzi marţi 25
noiembrie la Filarmonica Piteşti am urmărit pe cel mai important dirijor român
de azi, pe maestrul Horia Andreescu.
Horia Andreescu a
venit însoţit de Virtuozii
din Bucureşti, o selecţie a
muzicienilor de la orchestrele bucureştene.
Iar programul a fost
special, s-a cântat Mozart. Programul a fost
deschis de Mica Serenadă -
Serenada nr13 pentru coarde KV 525 sau Eine
kleine Nachtmusik.
Este, după cum spun specialiştii cea mai populară
piesă a lui Mozart. Mie după cum i-am mărturisit maestrului Horia Andreescu în
pauză îmi evocă Jocul de-a vacanţa a lui Mihail Sebastian unde personajul
Ştefan montează la aparatul de radio lămpile ascunse ca să asculte transmis
live, cum era în interbelic, de la Salzburg cu
Eine kleine Nachtmusik.
Este o muzică
strălucitoare, încântătoare şi excelent executată de Horia Andreescu şi mica sa
orchestră de coarde.
Mozart a scris extrem
de mult într-un timp extrem de scurt. Din el ţâşnea muzica.
Şi a urmat maestrul
Gabriel Croitoru cu a sa vioară Guarneri a lui Enescu ca să ne cânte Concertul nr. 5 pentru vioară şi
orchestră în la major, KV 219. Acest concert este denumit şi Concertul Turcesc, pentru că în Rondo
finale şi Menuet foloseşte un crescendo cromatic şi elemente muzicale scurte
care aminteşte de muzica meterhanelei. Interpretarea ne spune despre
maturitate lui Gabriel Croitoru, care este acum în trioul celor mai importanţi
violonişti ai momentului, alături de Alexandru Tomescu şi Liviu Prunaru. De
fapt va reveni la Piteşti însoţit de Prunaru şi Horia Mihail la pian.
Cu amabilitate a
oferit publicului ca bis Variaţiuni
pe o temă de Corelli de Tartini
Kreisler.
La pauză am încercat
să smulgem promisiunea maestrului Andreescu de a reveni pe scena piteşteană,
dar totul depinde de Jean Dumitraşcu după cum a arătat semnificativ spre
prietenul meu, directorul Filarmonicii.
Jean Dumitraşcu, Horia Andreescu, Gabriel Croitoru şi cu mine |
În partea a doua a
concertului am audiat Simfonia nr.40 în
sol minor KV550. Este din trioul final al simfoniilor mozartiene, şi este
sursă pentru Beethoven în Simfonia a 5-a. Orchestra Virtuozii din Bucureşti au
dat măsura sub conducerea maestrului Andreescu că sunt o orchestră de aşi ai
muzicii româneşti.
Dar nu a fost
sfârşitul concertului!
Maestrul Andreescu
ne-a spus că are bisuri, nu doar unul. Aşa că a început cu finalul unui divertimento mozartian. Apoi ne-a oferit o şarjă
sonoră un amestec al Micii Serenade combinată cu muzică populară americană şi
aş spune anglo saxonă, pentru că am distins cunoscutul Auld lang syne superbul cântec scoţian de anul nou.
Iar în final un Tango de Astor Piazzola!
Şi asta a fost seara
magică de marţi a melomanilor piteşteni.
De data asta sala n-a mai avut acustica proasta de care se plange filarmonica noastra. Oare sala sa fie de vina?
RăspundețiȘtergereAcustica tot proastă, dar orchestra şi dirijorul au compensat!
ȘtergereDaca tragi cortina mai aproape de sala sunetul se va proiecta mai repede, asadar este mai usor de controlat decat daca ar trebui intai sa treaca prin catacombele din spatele scenei ... Logic ... plus ca nu mai stai in frig pe scena asadar nu mai coboara sunetul in cazul instrumentelor de suflat si urca in cazul instrumentelor cu corde .
ȘtergereOrchestra dvs pitesteana se confrunta cu asta de 8 ani ...
...o acustica unei sali proasta nu se poate compensa cu nimic...indiferent cat sunt de buni orchestrantii dm
RăspundețiȘtergereNu stiu să postez pe aici, dar trebuie să intervin. Dacă nu apare numele meu, să știți că sunt Jean Dumitrașcu. Am intervenit pentru domnul Dorin. Este o acuzație total nedreaptă pe care o aduceți orchestrei simfonice a Filarmonicii Pitesti. Le mulțumesc celorlalți care au venit cu argumente legate de acustică. Intâmplător, mari dirijori și mari soliști cu care am colaborat din 25 mai 2007 încoace au avut și au NUMAI cuvinte de LAUDĂ la adresa orchestrei simfonice din Pitești. De ce vor toți să revină ??? Tocmai pentru că este o încântare să lucreze cu orchestra piteșteană. Da, mai sunt și greșeli, puteți merge la Berlin și veți auzi și acolo. Și asta din cauza faptului că instrumentele se dezacordează chiar în timpul concertului din pricina curentului umed de pe scenă. Se cântă live, nu e înregistrare radio, cu prelucrări etc. Maestrul Horia Andreescu s-a plâns foarte mult de acustica sălii ! Orchestra fiind mică, a fost adusă mai aproape de buza scenei. O orchestră simfonică (12/10/8/6/4 la corzi, 4 corni, 2 fagoti, 2 flaut si un picollo, 2 clarineti, 2 oboi, 3 tromboni, o tubă, un timpan, 3 percutie, pian si harpă) se întinde pe toată scena.
RăspundețiȘtergere