În această seară am urmărit piesa Piatra
în casă pusă în scenă de Teatrul Toma Caragiu din Ploiești în regia
lui Alexandru Dabija. Piatra în casă este o piesă scrisă de Vasile Alecsandri.
Am citit în copilărie piesele lui Alecsandri din care lipsea semnificativ Iorgu
de la Sadagura, piesă pusă în scenă tot de Alexandru Dabija. De ce lipsea
Iorgu de la Sadagura? Păi Sadagura este o periferie a Cernăuțiului și eram în
plin comunism stalinist și nu se făcea. Ca și piesa amintită anterior și Piatra
în casă este de fapt o adaptare a piesei a lui Alecsandri. Eu nu-mi
prea amintesc de textul pus în scenă de Dabija, dar poate să fie o problemă de
memorie sunt cel puțin 60 de ani.
În această piesă cucoana Zamfira vrea
să-și mărite fiica Marghiolița, la care se cam dă vărul Leonil. Un rol
important în piesă îl are Iona țiganca, femeia în casă a cucoanei Zamfira.
Pentru că una din ideile piesei este eliberarea din robie a țiganilor. Acest
lucru l-a preocupat pe Alecsandri în acțiunile sale politice ca și în
literatura sa. Zamfira este curtată de doctorul neamț Franz, care îl găsește pe
căminarul Grigori Pâlciu cu fiul lui comisul Nicu. Finalmente cei doi tineri se
cunosc și se iubesc. Iar Zamfira se înțelege cu Grigori la țigani ca dotă, și
la sugestia lui Leonil ei sunt eliberați din robie și Ioana să poate fi apelată
ca duduie! Sunt situații qui pro quo, scene comice, multe glume cam
deochiate. Lumea a râs și s-a distrat și a aplaudat la scenă deschisă.
Depinde care lume....
RăspundețiȘtergere