Blaga între legionari și comuniști de Marta Petreu

Marta Petreu își continuă investigațiile asupra intelectualilor interbelici. Acesat carte este dedicată lui Lucian Blaga. Blaga este unul din cei mai importanți intelectuali ai epocii. A fost poet, romancier, i-am citit Hronicul și cântecul vârstelor, și după 89, romanul interzis, Luntrea lui Caron. Blaga are o importantă operă poetică, este unul din puținii filosofi români cu un sistem filosofic complet și original, i-am citit Spațiul Mioritic. Blaga a fost și dramaturg și piesa lui Avram Iancu a stârnit discuții și ipoteze prezumțioase că ar fi fost dedicată lui Codreanu, șeful legionarilor. Blaga a fost de asemenea diplomat, de foarte bună calitate. În fine Blaga a ajuns foarte greu profesor la Universitatea din Cluj și asta din cauza invidiei unor profesori de la această universitate, precum, Bogdan Duică (zis și Țuică!) și Ștefănescu Goangă. În retragerea universității la Sibiu, sub auspiciile luiÎn fine Blaga a fost membru al Academiei Române și a fost foarte apreciat de regele Carol al II-lea, un protector al artelor. Totul s-a terminat la venirea comuniștilor, a fost dat afară din universitate, de la Academie. Nu a fost băgat de la pușcărie, dar puțin nu a lipsit. 

De Blaga se leagă și o amintire a mea din studenție. Eram la Casa Studenților și România Literară organizase o întâlnire a scriitorilor cu studenții în 1971. Eu l-am întrebat pe Zaharia Stancu de ce noi elevii începutul anilor 60 nu l-am cunoscut ca scriitor al literaturii române pe Blaga, era un scriitor interzis, când Blaga se pare că a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură. Stancu a bâiguit că ar fi un bust al lui Blag la un CAP din Ardeal, cât ar fi valoarea în bani al premiului Nobel. Eu în replică i-am spus că nu mă interesează de ce nu a luat Nobelul, ci de ce nu l-am cunoscut noi pe Blaga, la care colegii studenți m-au aplaudat puternic. După întâlnire Zaharia m-a întrebat de unde sunt și când a aflat că sunt ploieștean a exclamat: a ești republican! Da, de-al lui Caragiale. Ca să aflu acum din cartea Martei Petreu că că i-am pus cui trebuie întrebarea! Nemernicul de Zaharia Stancu a fost cel care a aprobat publicarea în Gazeta Literară a unui fragment infamant din romanul lui Beniuc: Pe muchie ce cuțit în care îl calomnia pe Blaga. 

O prezentare a cărții probabil superioară o face Răzvan Voncu în România Literară.blaga între tâlhari https://romanialiterara.com/2021/08/blaga-intre-talhari/

Ce face doamna Marta Petreu în această carte?

Demonstrează că Lucian Blaga nu a făcut politică s-a ferit să facă, ba când prietenii, după 1944 l-au convins să se înscrie într-o afacere pseudo comunistă și-a dat rapid demisia. 

Culmea că în timpul funcționării ca profesor la Sibiu la avut asistent pe comunistul Zevedei Barbu, subiect al unui proces în perioada antonesciană și apărat de Blaga. Că ulterior Barbu a rămas în Occident, convins repede de comunism asta este altceva. Mai interesant este că ginerele lui Tudor Bugnariu, soțul lui Dorli, fiica lui Blaga era și el comunist! Cu toate acestea comuniștii nu l-au iertat pe Blaga, filosofia lui era idealistă, nu era bălegar marxist. Ba după mizerabilul roman la lui Beniuc, Blaga a scris un memorie adresat CC la PCR. Acest memoriu a fost publicat de politrucul scriitor Al. Oprea în fragmente falsificate. memoriul l-a publicat integral până la urmă revista studenților clujeni Echinox.

Cât despre relațiile cu legionarii în deceniul patru acestea sunt mult mai discutabile. Se bazează pe amintiri false ale unor bătrâni legionari. Blaga a dus o polemică cu Nichifor Crainic, unul din mentorii legionarilor. Dar cel mai enervant este că Marta Petreu să muncește să demonteze alegațiile lui Wiliam Totok. Acest șvab stângist, care a făcut pușcărie în vremurile comuniste se trudește să arate că toți intelectualii români erau legionari, că toți luptătorii anticomuniști, precum Ion Gavrilă Ogoranu erau tot legionari. Acest țicnit emigrat în Germania ar trebui să se preocupe de entuziasmul cu care co-etnicii săi s-au înscris în război la trupele SS! 

Blaga a fost unul din intelectualii exemplari ai Românie interebelice și merită să ni-l reamintim și mai ales să-l citim, chiar dacă el are o poezie numită: Veniți lângă mine tovarăși! Semnificația era cu totul alta la Blaga pentru acest cuvânt.