Cristian Presură |
Vlad Zografi |
Prima conferinţă
vizionată de mine a fost cea despre fizică, domeniu apropiat mie, dar şi din motive
sentimentale, prietenia care i-o port lui Vlad Zografi.
Din acest motiv, mărturisesc că am urmărit mai întâi nu conferinţa propriu zisă, ci dialogul
celor doi fizicieni, Cristian Presură este cercetător la Laboratorul Philips
din Olanda, iar Vlad Zografi (Djamo) deţine un doctorat în fizică nucleară la
Paris.
Cristian Presură a
devenit cunoscut în România, nu pentru invenţiile sale, ci pentru un cărţoi despre fizică, Fizica povestită, cum se exprima mucalit Zografi. Cartea a luat premiul Academiei Române pentru calitatea şi
impactul ei privind popularizarea ştiinţei.
Vlad Zografi spune că
astfel de cărţi sunt normale pentru lumea anglo-saxonă, mai puţin în lumea
ştiinţifică europeană, franco-germană.
Şi eu când eram copil citeam astfel de
cărţi, cred că multe titluri fiind traduceri din literatura sovietică.
Celebră pentru
explicarea fizicii rămâne cartea lui Richard Feynman, laureat al Premiului
Nobel pentru fizică, cel care a scris o celebră carte de popularizare, Şase lecţii uşoare,
tradusă la Humanitas, la care face referinţă de fapt şi Cristian Presură.
În conferinţa sa
Cristian Presură încearcă să descrie lumea folosind fizica cuantică, făcând
apel la ultimele descoperiri în materie, Bozonul
Higgs - aşa zisa particulă a lui Dumnezeu şi măsurarea undelor
gravitaţionale.
Oricum toate aceste
lucruri mi-au amintit de conferinţa de la Piteşti a doctorului Buckhardt
Schmidt de la CERN –
Conferinţa lui Presură a fost extrem de interesantă pentru că a folosit paralele interesante cu lumea obişnuită pentru a explica fenomenele cuantice. Mecanica cuantică este o chestiune complicată şi cred că sunt puţini pe care o înţeleg complet. În final a explicat şi cum stăm cu bozonul Higgs, o componentă a materiei în infinitul mic.
Apropo de aceste
noţiuni, în perioada când eram la CDPN la IFA, în acel scurt intermezzo de 3
luni citeam reviste de fizică de la bibliotecă. Era în 1972 şi abia atunci
apăruseră discuţiile despre ipoteza teoretică a quarcilor cu proprietăţile lor
insolite, culoare, miros, etc! Se scria acolo că materia compusă doar din
quarci ar da densităţi enorme.
În final Presură a
povestit de spre cum stăm cu materia, cu spaţiul cu patru dimensiuni, cele
geometrice şi timpul, care curbează spaţiul în teoria relativistă a lui Einstein
şi cu că ar fi spaţii cu 11 dimensiuni la care noi încă nu avem acces.
Apoi despre
compunerea materiei după Big Bang, cea cunoscută , energia universului care
sunt doar fracţiuni minore din energia totală a universului, care conţine materie
şi energie întunecată, cea din găurile negre, studiate de recent
dispărutul fizician englez Steven Hawking.
La fel de interesantă
a fost discuţia dintre Presură şi Zografi, pentru că, chiar dacă acum Zografi
este dramaturg şi scriitor el rămâne un fizician care înţelege fizica asta
complicată.
Fizica aceasta care
nu a reuşit să găsească unificarea dintre teoria relativistă şi mecanica
cuantică, acea Theory of
Everything, titlu pe care-l poartă şi filmul dedicat lui Hawking, şi ne
spune Zografi, care este intervievatorul potrivit în stare să facă comentarii
pertinente şi întrebări iscoditoare. ca de exemplul ironia privind emoţia
stârnită în publicul larg de evidenţierea de către instrumente a bozonului
Higgs, particula lui Dumneazeu!!!!!
Dialogul avea loc
între doi oameni extrem de inteligenţi, care încercau să aducă noţiuni
abstracte şi obscure la nivelul unui om cu cultură generală la nivel
universitar.
Dialogul despre
lucruri pe care foarte puţini oameni le înţeleg complet dintre Presură şi
Zografi a fost o plăcere aproape estetică!
Eu am fost destul de dezamagit de calitatea prezentarii. Presura scrie mai bine decat stie sa prezimte ceva in fata unui public. Nici dicutia de dupa nu a fost mai putin plictisitoare. Reactia publicului a fost elocventa. Presura nu are arta prezentarii si nici Vlad nu a ajutat. Daca vrei sa vezi ceva profesinist facut, uita-te la prezentarea doctorului Martin, din acelasi ciclu de la Ateneu. Priveste si reactia salii. Vei observa ceva de calitate. Insa am o banuiala ca ca iti place Martin. Incearca.
RăspundețiȘtergereCred că exagerezi!
ȘtergereNoţiunile prezentate de Cristian Presură sunt extrem de complicate, departe de bunul simţ comun, îţi cer cunoştinţe avanasate de fizică, chiar familaritate cu subiectul.
Eu cred că şi prezentarea şi discuţia au fost incintante.
Şi explicaţiile privind energia nucleară nu sunt la îndemâna omului obişnuit, din acest motiv au suscces activiştii anti nuclear.
Si daca e asa cum zici, ce a cautat la Ateneu? Nu stia ce public are in sala? Chiar si lucrurile complicate pot find explicate, dar pentru asta este nevoie si de talent si de exercitiu. Prezentarea nu era prea fericita nici macar int-un amfiteatru universitar. Presura e un om foarte inteligent, dar fara talent de prezentator
ȘtergereDragă Lari şi uite aici un comentariu al enui corespondent mult mai familiar cu domeniu, care este implicat în acest tip de probleme:
RăspundețiȘtergere"De curând am citit intr-o revista sau un ziar, nu-mi mai aduc aminte un cometariu al unui cercetator, apropo de moda de astazi de a explica publicului larg rezultatele cercetarii stiitifice.
In zilele noastre cercetatorii sunt sub o mare presiune, mai ales politică, să explice toturor muritorilor ce fac in laborator.
Argumentul nu este educatia, ci de natura pecuniară : folăsiţi bani de impozit si plătitorul de taxe are dreptul sa ştie ce se intâmpla cu banii lu!!! (
Ce bine ar fi daca s-a aplica regula asta peste tot !!!)
Şi tocmai asta era esenta articolului: azi in mai toate domeniile, studiile sunt atit de specializate, instrumentele si metodele atit de rafinate, ca există un mare pericol al simplificarii care duce direct la interpretari gresite si de aolo nu mai e departe până la fake wews si la decizii politice ca cele care neaga azi influenţa industrializării si a cresterii populatiei asupra mediului. E bine ca exista oameni talentati care pot explica neavenitilor cu ce se ocupa stiinta moderna azi, dar asta pina la anumite limite. Mai ales azi, cind educatia in scoala, in stiintele naturii, a devenit atit de « subtire ». Daca stiu să dea din clape la calculator, sunt buni pentru orice!!!!
Nu mai au de învatat nimic.
Extrem de important (si atat o fac americanii cu mare succes, sau mai bine zis au facut-o in trecut) este educatia politicienilor, care iau hotărâri. Acolo trebuie transmisă informatia în aşa fel incit chiar si un jurist (ăştia sunt în toate parlamentele în nunar mare!) să inteleaga despre ce este vorba, care sunt consecintele si avantajele si sa poata lua hotariri competente. Dar asta nu o faci cu carti de popularizar a stiintei, ci cu consilieri eficienti si care stiu despre ce vorbesc, in detaliu.
Iti aduc aminte numai e isteria creata in jurul bosonului Higgs, cum ca ar aparea gauri negre care distrug lumea !!! Sau un alt exemplu care ţie ti-e aproape: energia nucleara. Daca e sa vorbim in probabilitati, este cu risk mic. Dar cind se întâmplă , atunci urmarile sint catastrofale. Acuma încearca sa intrebi omul de pe strada, care a fost la scoala cel putin 8 daca nu 10 ani, ce parere are despre chestia asta ? Unii or sa-ti spuna ca atomul este foarte periculos si at trebui interzis !!!
Asa ca ,dupa regula bine stiuta, totul trebuie sa fie considert cu masura, si cine nu se pricepe , sa se abtina de la comentarii
Asa cum spuneam, nu i se contesta nici un merit stiintific. Aici vorbim de calitatea prezentarii. Regretatul Ionel Purica avea un astfel de talent. Cursurile lui erau o incantare, rar puteai gasi un prezentator de teoria reactorilor nucleari, un domeniu care este cunoscut can fiind destul de arid, sa fascineze si sa atraga atat de mult.
Ștergere