Mai este bună energia nucleară?

Aceasta este prima temă a jurnalului meu săptămânal. Asta pentru că am citit un articol în România literară! Acolo este vorba despre un roman de benzi desenate din Franța, unde este un gen foarte apreciat! Autorul este un foarte apreciat om de știință francez, preocupat de schimbările climatice și concluzia lui este că ar fi bine să folosim energia nucleară, care nu produce gaze cu efect de seră. Ei bine, carte a fost corectată în librării cu foi suplimentare de niște indivizi care sunt fundamentaliști ecologiști că nu e bună energia nucleară, fără acceptul editurii! 

Tema aceasta a energiei nucleare a fost dezbătută la Radio România Actualități de doamna Alexandra Andon. Primul invitat a fost Cosmin Ghiță șeful Nuclearelectrica. Rar mi-a fost dat să am asemenea frustrări ascultându-l. Omul vorbește prost, dezlânat și nu a făcut o pledoarie energiei nucleare. Se pare că n-are nicio legătură cu domeniul. La ce s-o pricepe? Faptul că dezvoltăm prima centrală de SMR în Europa ne pune într-o poziție fruntașă, putând fi cei care putem pregăti operatori în acest domeniu și din alte țări europene. Cel care a salvat această emisiune a fost Dumitru Chisăliță de la Energia inteligentă. El spune că acum avem o putere instalată în fotovoltaice egală cu cea din energia nucleară, dar energia produsă este de 8 ori mai mică, pentru că depinde de soare de zi, sau noapte, precum și eolienele de vânt. Așa că energia nucleară rămâne o soluție viabilă pentru a asigura funcționarea în regim continuu. Sunt țări europene care au respins energia nucleară, Germania voia să renunțe la ele, dar întreruperea gazului rusesc, a schimbat situația. Polonia intenționează să treacă la construcția de centrale nucleare electrice, renunțând la cărbune. deci energia nucleară rămâne o soluție, și pentru că există soluții de tratare a deșeurilor înalt active care pot fi arse în reactoarele de generația a IV-a.

Problema dificilă acum este că există ecologiști care nu înțeleg nimic, care au idei extremiste, precum cei cu ideologia identitară, woke sau cancel culture. Aceste trenduri introduc o cenzură în primul rând în universități anglo-saxone, în SUA, Marea Britanie și în Germania. 

În același timp există și extremiștii de dreapta precum cei din Congresul american, care au îngreunat și întârziat alegerea speakerului Camerei Reprezentanților. Alt right, Qanon, MAGA propagă idei periculoase, conspiraționiste, populiste. Este moștenirea lui Donald Trump.

Un articol interesant l-am citit în Observator cultural. Îi aparține lui Mircea Martin și se intitulează Miza identitară a culturii. Criticul literar este preocupat de probleme identității naționale a românilor din perioada post comunistă sub presiune globalizării în primul rând și constată cu părere de rău că miza patriotismului românilor este în pericol. Identitate națională a ucrainenilor a fost în ultimul an clar definită de agresiunea Rusiei. Ucrainenii rusofoni refuză identitate rusă, ei se consideră acum în majoritate ucraineni și rezistă cu arma în mână împotriva agresiunii. Ei bine, la articolul lui Mircea Martin au trezit reacții supărate progresiste, ba chiar cineva a făcut trimiteri la trecutul legat de Holocaust. Cred că sunt unii care confunda identitate națională, patriotismul cu naționalismul agresiv. Problema identitară este bună pentru ei la multiculturalism, identitate de sex, etc. Lipsa experienței comuniste, face ca idei revolute, falimentare, mincinoase să devină noua cenzură.

M-a amuzat o reacție tot din România literară la acuza adusă de Ion Simuț la unele atitudini din articolele lui Mircea Mihăieș. Nici mie nu-mi plac excesele lui Mihăieș, unele izbucniri sunt atât de viscerale că dau o impresie teribilă. În schimb sunt cucerit de articolele literare ale lui Mircea Mihăieș.

Eu, Răzvan Stoica și Andreea Stoica

O seară deosebită la Filarmonica Pitești! În prima parte am audiat Cele 4 anotimpuri la Buenos Aires a lui Astor Piazzolla. Cei doi soliști ai acestui concert au fost violonistul Răzvan Stoica și sora sa, Andrea Stoica. Ei au interpretat acest concert fără dirijor, cel care a condus orchestra fiind solistul Răzvan Stoica. A fost un spectacol de mare calitate. Răzvan Stoica și Andrea Stoica ne-au oferit apoi un bis ocazionat de aniversarea a 110 ani de la nașterea lui Yasha Heifetz interpretând o piesă de Fritz Kreissler orchestrată de celebrul violonist.

În parte a doua a concertului am audiat Simfonia nr. 40 de Mozart. Și acum, s-a recidivat fără dirijor, concertmaestrul Mădălin Sandu fiind cel care a supervizat desfășurarea concertului. Au abundat spectatorii care aplaudau în pauzele celor două piese concertante.