Această carte de
istorie este subintitulată:
The Polish-Soviet War 1919-1920 and "The
Miracle on the Vistula".
Am citit cu foarte
mare interes această carte. De ce?
Pentru că sunt un
copil hrănit cu poveştile Revoluţiei bolşevice şi a Războiului Civil 1917-1922.
Am citit şi cartea
scrisă de Stalin privind partidul bolşevic şi războiul civil.
Normal, că
foarte mult timp după aveam să aflu adevărul despre aceste evenimente.
Însă cel mai ocultat eveniment al acestei perioade a fost războiul desfăşurat
între Polonia şi Rusia Sovietică. Ba chiar mi-a cum se scria prin diverse cărţi
despre perioada interbelică despre acest eveniment că Polonia i-a invitat pe
români să participe la acest război evident imperialist şi că noi am refuzat.
Ţin iarăşi minte că
pe la începutul anilor 60 mergeam prin vecini să vedem emisiuni la televizor.
Erau nişte prieteni ai părinţilor cu acest aparat şi toţi dormeau uitându-se,
doar eu eram treaz şi vedeam o emisiune literar artistică dedicată lui Budionîi
şi armatei sale de cavalerie.
Şi acum despre carte.
Este opera unui istoric englez iubitor al Poloniei şi istoriei acestei ţări
care în medievalitatea avea un teritoriu mai întins decât al Regatului
Franţei.
În 1918-1919 după
terminarea Primului Război Mondial din ruinele imperiilor învecinate a
reapărut statul polonez. Din 1772 până în 1795 Polonia a fost împărţită de trei
ori până a dispărut de pe harta Europei. O bucată din vest Poznania a
fost luată de Prusia, bucata de sud cu Cracovia şi Galiţia - Lwow este luată de
Austria, iar bucata cea mai mare cu Polonia centrală a intrat în componenţa
Imperiului Ţarist sub numele de Regatul Poloniei. S-au răsculat de două ori în
1830 şi în 1863. Polonia a fost un regat care a cuprins în teritoriul ei
polonezi, lituanienii asociaţi, bieloruşi, ukrainieni şi galiţieni - ruteni.
Refacerea ei din cele trei bucăţi şi doreşte să-şi refacă vechile hotare de la
1772. Wilno -Vilnius oraşul dorit de lituanieni drept capitală, era un oraş
polonez, la fel în Ukraina era Lwow. Şi Pilsudski marele general şi şef al
statului îşi dorea ca aceste zone să aparţină Poloniei şi intră cu vecinii în
conflict. Davies denumeşte această zona Ţările de Graniţă, dorite şi de bolşevici
Bielorusia, Ukraina.
Şi din acest motiv va
intra în conflict cu aceştia.
De fapt ideea lui
Pilsudki era foarte actuală. El îşi dorea un stat tampon între Polonia şi
Rusia. Şi aceasta putea fi Ukraina. Singurul care ar fi putut să-i susţină
ideea unei Ukraine independente era pe moment Petliura un naţionalist
ukrainian, dar care nu a putut forma o masă critică în vederea independenţei,
bolşevicii având câştig de cauză.
Totuşi Pildudki în
1919 porneşte o ofensivă împotriva bolşevicilor şi ocupă Kievul.
În nord Lituania pe
motiv de Wilno se înţelelege cu bolşevicii. şi devin inamicii Poloniei. Rusia
lui Lenin se hotărăşte în 1920 se organizeze o ofensivă împotriva Poloniei,
pregătind de fapt Revoluţia Mondială. În acest scop se formează un front în
Nord Vest şi unul în Sud Vest. Comanda politică a acestei armate este dată lui
Kamenev ajutat şi de bolşevicii polonezi. În vara lui 1920 în sud-vest intră în
joc faimoasa Armată de Cavalerie - Konarmia condusă de cazacul legenda
Budionîi. De fapt povestea Armatei de Cavalerie este descrisă în romanul omonim
al lui Isak Babel, pe care nu l-am citit din păcate! În nord armatele aveau şef
alt general legendar Tuhacevski. De fapt comandantul militar suprem al
războiului împotriva Poloniei. era acelaşi Tuhacevski. În acest război apar
toate figurile importante ale Revoluţiei bolşevice.
Armata lui Budionîi
înfrânge armatele poloneze aflate în Kiev care se retrag în debandadă. În
nord armatele lui Tuhacevski îi împing pe polonezi din Bielorusia şi pătrund
în Polonia. Aici se face remarcată armata de cavalerie a lui Gai supranumit şi
Gingis Han. De ce aceste armate de cavalerie, după un război de tranşee cum a
fost Primul Război Mondial? Pentru că spaţiile dintre Rusia şi Polonia erau
imense şi cavaleria era arma cea mai mobilă.
În iulie 1920
Tuhacevski pregăteşte asaltul final împotriva Varşoviei. Dar nu reuşeşte şi
Davies argumentează că totul a fost conform teoriilor lui Klausewitz.
Tuhacevski a întârziat concentrarea armatelor sale pe când P Pilsudski a
reuşit manevrele şi a lovit pe Vistula în 16 august înfrângând trupele
bolşevice. Acestea trebuie să se retragă şi armata Poloneză le urmăreşte. Pe de
altă parte în sud armatele în loc să se concentreze în asaltul Varşoviei
doreau să ocupe neapărat Lwow. Vinovatul principal a fost Stalin care a
nesocotit ordinele lui Tuhacevski. Înfrângerea armatelor lui Tuhacevski a fost
cauzată şi de faptul că polonezii beneficiau de generali mai buni, Sikorski a
folosit prima dat în asalt tancuri şi maşini blindate. Polonia ducea un război
de apărare al propriului teritoriu şi manevrele lui Pilsudski s-au dovedit mai bune.
El i-a surprins pe bolşevici prin concentrările armatei poloneze. Acesta este
miracolul de pe Vistula!
Interesant este că
Aliaţii nu au făcut nimic. Franţa l-a trimis pe Weygand care nu a fost nimic
dar adversarii lui Pilsudski au creat legenda că el ar fi fost autorul
victoriei hotărâtoare asupra bolşevicilor. Anglia a făcut tot ce era posibil
prin Loyd George şi Lordul Curzon să-i încurce pe polonezi interesaţi fiind de comerţul
cu Rusia Sovietică. Cehoslovacia prin Beneş era anti-poloneză pe motiv de
Teschen, zonă în dispută de la graniţă şi era dispus să cedeze sovieticilor
Ukraina subcarpatică, cea ce ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial. În
România în vara lui 1920 a izbucnit o grevă generală pe care o lăudau manualele
comuniste. Am aflat scopul ticălos al acestei greve generale, să boicoteze
transporturile de armament şi materiale pentru Polonia, bolşevicii români
acţionau!
În sud în Galiţia
Konarmia a fost aproape decimată prin şarje ale ulanilor polonezi, se spune că
de la 1813 din vremea husarilor francezi nu au mai fost lupte între armate de
cavalerie.
S-a creat din cauza
acestui război o mitologie a cavaleriei care a dominat interbelicul.
Dar au existat
teoreticieni precum generalul Sikorski, tânărul căpitan De Gaulle care
subliniau valoarea blindatelor şi a tancurilor. Lecţia aceasta au învăţat-o
excelent generalii germani care au făcut prăpăd cu blindatele cu care au
realizat Blitzkrieg-ul războiul fulger care a prăbuşit Polonia şi Franţa la
Începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
O altă consecinţă a
acestui război a fost că bolşevicii au renunţat la Revoluţia Mondială. Ulterior
Stalin a eliminat pe toţi actorii acestui război l-a omorât pe Tuhacevski şi pe
alţi mari generali din ura acumulată în acest război. S-a răzbunat şi pe
Ukraina pentru tentativele sale de independenţă creând foametea din 1933 care a
ucis 3 milioane de ukrainieni.
Pilsudski visa un
coridor sanitar, un tampon la pretenţiile Rusiei, lucru de mare actualitate azi
prin garantarea Ukrainei. Pentru politicienii români chestiunea ukrainiană a
fost tratată cu cecitate. De ce? Este simplu pentru Polonia de azi graniţele ei
sunt cele trasate de Stalin în 1945 şi cuprind teritorii germane, în schimbul
celor cedate Bielorusiei şi Ukrainei. Pentru România pierderea Bucovinei şi
sudul Basarabiei sunt pierderi din teritoriul România Mari la Ukraina. Dar dacă
dăm dovadă de luciditate, Ukraina este un tampon la fel de important pentru
securitatea României la pericolul rusesc.
O carte bună şi
pasionantă cu reverberaţii de mare actualitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu