luni, 19 ianuarie 2026

Istoria civilizației române moderne vol II Forțele reacționare de E. Lovinescu


Al doilea volum al Civilizației române moderne al lui Lovinescu are ca subtitlu Forțele reacționare. Am descărcat de pe net o versiune nouă a acestui volum, dar a fost o eroare pentru că a fost foarte prost reprodus.

Volumul se o ocupă cu figurile importante ale reacțiunii românești, P.P. Carp, Maiorescu, Eminescu. Ei sunt și cei care reprezintă reacția moldovenească la revoluția munteană de transformare a României într-un stat burghez. Carp este spiritul rector al junimismului, format în jurul revistei Junimea de la Iași. Acolo erau strânși oamenii politici, cât mai ales literații vremii. Literatura română din Moldova este superioară celei din Muntenia și și literații promovați de Junimea sunt cei care formează literatura clasică românească: Creangă, Eminescu, Caragiale.

Ideologii Junimii au fost Titu Maiorescu și Mihai Eminescu. Titu Maiorescu este autorul teoriei formelor fără fond.  Ca mai toți moldovenii ei sunt absolvenții universităților germane și și-au însușit teoria evolutivă a societății în care se va cristaliza în partidul conservator, inamic al reformei agrare  și modernizării revoluționare a României. Eminescu, pe de altă parte este îndrăgostit de trecutul eroic al neamului, de voievozii care erau legați de popor. Fie vorba între noi, erau absolutiști, cum urcau pe tron tăiau capete de boieri și permiteau exploatarea nemiloasă a țăranilor., El este autorul clasei superpuse, adică a cămătarilor evrei, fiind violent xenofob și antisemit. Inamicii lui în presă erau C. A. Rosetti și Partidul liberal. Te cam îngrozești de ideile politice ale lui Eminescu, ceea ce nu-i scade valoarea poetică. 

Pe de altă parte Lovinescu este într-o polemică acerbă cu ideile lui C. Rădulescu Motru, un post junimist și reacționar. El face analiza fenomenelor culturale ale epocii. 

Se ocupă de Semănătorul și corifeul lui, Nicolae Iorga, ca exemplu de reacționarism, cu o privire edulcorată asupra țăranului român, de fapt copleșit de învoielile agricole și de arendași, declanșând Răscoala din 1907.  

O altă revistă cu care poartă polemici este Viața Românească a lui Stere și Ibrăileanu, expresie a ideilor poporaniste, cu influență din  narodnicismul rus și cu idei socialiste, dar în fond reacționare care erau împotriva ideilor burgheze revoluționare pe linie franceză ce puteau duce la dezvoltarea civilizației române moderne. 

Aș sublinia că această carte este înainte de apariția literaturii urbane moderne interbelice reprezentate de Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu și Rebreanu în romanele sale care nu mai au tematică rurală ca Ion, sau Răscoala.

Și acest volum este interesant și continuă dezvoltarea ideilor lui Lovinescu privind  civilizația română modernă.

Fiind republicat în 1992, apare o eroare grosolană, Lovinescu folosea frecvent repercusiune și în text acum este repercursiune! Vai de editori!


2 comentarii:

  1. Am zambit nostalgic la aceasta postare a ta. Tatal meu a absolvit litere si filozofie in 1947 ca sef de promotie magna cum laude. A fost coleg de grupa cu Monica Lovinescu (fiica lui Lovinescu) si cu George Rosseti (nepotul academicianului). Cei doi au obtinut imediat dupa absolvire cate o bursa la Sorbona (ffiind cine erau), iar tata ca sef de promotie s-a intors acasa la Tragoviste si a primit un post de profesor acolo la scoala de ofiteri si apoi dupa un an ca urmare a reorganizarilor generate de schimbarea regimului a trecut ca profesor la Fieni, iar dupa inca cativa ani la Liceul special din Predeaul. Nu sunt mari deosebiri fata de zilele noastre! Monica a juns unde stie toata lumea, iar George a ajund director adjunct la studiourile cinematrografice din apropiere de Paris. In anii 50 Institutul de Logica al Academiei .i-a propus tatalui meu sa merga acolo ca cercetator dar a refuzat salariul fiind mai mic decat cel si asa mic de profesor. Totusi in decursul anilor a mai fost curtat si i s-au oferit unele colaborari cu editurile care colaborau cu institutul fiind un foarte bun vorbitor de latina si greaca veche pe langa franceza, germana si engleza. A colaborat la Cetatea Soarelui a lui Campanela, la Regulile lui Descartes, Logica Matematica a lui Oscar Becker si altele de care nu imi mai amintesc exact acum. La noi la Sinaia era vizitat vara veneau figuri ilustre in vizita ca Zoe Busulenga, Plesu, Liiceanu si altii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stimate domn, este foarte interesantă postarea d-voastră. Aș vrea să știu cine sunteți?

      Ștergere