În ultimul volum al Civilizației române moderne Lovinescu se ocupă de felul în care s-a produs adoptarea civilizației moderne de către români. Adoptarea civilizației pe influență franceză s-a făcut începând cu secolul XIX, Revoluția lui Tudor Vladimirescu, Mișcarea cărvunarilor moldoveni, organizația Dreptate și Frăție din Muntenia, Ionică Tăutu și primul proiect de Constituție. Aceste prime mișcări erau de inspirație boierească și doreau egalitate în fața legii a tuturor boierilor mari și mici.
Cea mai importantă manifestare a fost Revoluția de 1848, avortată în Moldova, dra manifestându-se puternic în Muntenia sub conducerea lui I C Brătianu și C A Rosetti. Programul de la Izlaz conținea preceptele Revoluției Franceze.
Ideea lui Lovinescu este că pentru națiunile mici de aici din Balcani, inspirația și modernizarea vine pe linie franceză de la Revoluția din 1789 și mișcările ulterioare, Revoluția de la 1830 și cea din 1848. Modernizarea s-a făcut de sus în jos, vârfurile revoluționare fiind boierii patrioți. Pe de altă parte în Moldova aristocrații moldoveni cu studii în Germania au adoptat tradiționalismul conservator evolutiv. De aici teoria formelor fără fond a lui Titu Maiorescu. Însă modernizarea trebuie făcută sincronizându-ne la realitatea epocii, în primul rând Franța și așa trebuia realizate atributele statului modern, instituțiile politice și juridice, parlament, monarhie constituțională ereditară. Lovinescu arată clar că nu avem nicio tradiție constituțională în istoria românilor. Pe de altă parte Lovinescu arată cum au evoluta instituțiile în Franța începând din secolul XIII, cu apariția Stărilor General, autonomia orașelor, tendințele de autonomie față de rege a nobilimii, libertatea religioasă a lui Henry al IV, absolutismul regal al lui Ludovic al XIV, desființarea edictului de la Nantes și în fine Revoluția Franceză. Se fac comparații cu evoluția Angliei, a parlamentarismului englez. Secolul al XIX a declanșat sincronismul modernizării sociale și politice în Europa pe model francez. Se studiază și situația Rusiei, absolutismul țarist și imposibilitatea unei adevărate modernizări, cu finalul revoluției bolșevice, cu caracter reacționar, față de sistemul burghez liberal. Se mai studiază și modernizarea Japoniei care rupe cu tradiția medievală și devine un stat modern puternic industrial și militar.
Lovinescu răspunde polemic la adresa lui Andrei Rădulescu și față de Viața Românească.
Din păcate cartea în ediție princeps este plină de greșeli, când apare România, când Romînia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu