Istoria civilizației române moderne vol. I Forțele revoluționare de E. Lovinescu

Am mai amintit de curând de E. Lovinescu și cartea sa Istoria civilizației române moderne. Știu că ma citit această carte cum 40 de ani în ediție princeps, la editura Ancora dar nu îmi mai amintesc ce volum era. Am reluat lectura acestei cărți și am avut surpriza că este în trei volume. Am reluat lectura primului volum Istoria civilizației române moderne vol. I Forțele revoluționare. Am găsit o copie a ediției princeps apărută în 1924 la editura Ancora. Este o carte în primul rând de istorie. Lovinescu vorbește despre influențele răsăritene asupra românilor, în primul rând a slavilor care ne-au influențat și limba și ne-au impus prin stăpânirea de către Primul Țarat Bulgar ortodoxia sub veșmânt slav, probabil că prin influența boierimii slave, care pe la secolul al XVI-lea se românizase. În zorii modernizării României începând din secolul XIX cu Revoluția lui Tudor s-a pus problema unei constituții. Unii insistau asupra tradiției, inclusiv Eminescu, dar începând din secolul XIV avem o tradiție absolutistă, fără urme de constituționalism. Începând din secolul XIX în Principate se înfiripă idei revoluționare sub influența Occidentului, mai ales a Revoluției Franceze și a răspândirii acestora sub influența lui Napoleon. Au apărut mai multe inițiative boierești care cuprindeau însă conservarea privilegiilor boierești, adresate Rusiei văzută ca un stat creștin ortodox. După Tudor, a apărut prima constituție a Principatelor, Regulamentul Organic, care păstra privilegiile boierești, dar multe din ideile constituționale aveau influențe occidentale. 

Cu adevărat revoluție a însemnat evenimentele de la 1848. Dacă în Moldova nu a fost o veritabilă revoluție, aici predominau ideile conservatoare, care vedeau dezvoltări evolutive, cu păstrarea proprietății, însă cu idei dec tip constituțional, condensate în " Dorințele Partidei Naționale din Moldova" care cuprindea idea unirii Principatelor, egalitate în fața legii, împroprietărirea țăranilor, desființarea privilegiilor. Lovinescu remarcă că aceste principii erau mai mult rurale și continuau să considere inviolabile proprietățile boierești. Aceste idei vor conduce la formarea partidului conservator. În schimb în Muntenia forțele revoluționare au fost cu adevărat revoluționare. Aici liderii mișcării  revoluționare au for Ion Brătianu și C. A Rosetti. Ei s-au bazat în tentativa de constituție prin Proclamația de la Izlaz pe clasa negustorilor și meșteșugarilor care vor forma burghezia română. Nu au avut răsunet în clasa țărănească. Este interesant că Bălcescu ear mai mult rural, apropiat de ideile conservatoare ale lui Kogălniceanu. Era mai interesat de istoria românilor decât de viitorul lor. Posteritatea comunistă l-a reținut, în dauna adevăraților revoluționari, Brătianu, Rosetti pentru că a murit la timp. Strada importantă  din Ploiești C. A. Rosetti, a fost  redenumită Jdanov! în care dădea strada mea,  redenumită Babeuf din Constantin Conaki! Este un exemplu cum vedeau comuniștii istoria națională.

Alt moment important a fost în Principate a fost după Convenția de la Paris din1858 când s-a pus problema Unirii. Divanurile ad hoc doreau o monarhie ereditară din Occident, Germania, era spiritul timpului, pentru că Franța era din nou imperiu sub Napoleon al III-lea, cel mai important sprijinitor al Unirii. Se cereau egalitate în fața legii, alegeri libere. Chestiunea pământului a fost abandonată sub presiunea boierilor proprietari. Alegerea lui Cuza a marcat o etapă nouă în evoluția modernizării României, care a luat multe măsuri legislative și de dezvoltare importante. Prin Lovitura de stat a putut să contracareze pe conservatori și a secularizat averile mânăstirești. 

Dra cel mai important eveniment privind modernizarea României a fost venirea pe tron a domnitorului Carol I, din familia Hohenzollern și adoptarea constituției de la 1866, copiată după cea belgiană.

Ion Brătianu este fondatorul capitalismului românesc, prin măsurile luate sub guvernarea lui de dezvoltare a capitalismului bancar. 

Pare surprinzător, dar Lovinescu folosește în analizele sale materialismul istoric și scrierile lui Marx, pentru că încă nu aveam experiența sinistră a comunismului. Și privirea asupra Revoluției Ruse nu este pozitivă. Cartea lui Lovinescu este modernă și valabilă azi!