Lasă nene că se mai și exagerează - spectacol după Caragiale la Teatrul Alexandru Davila Pitești

Trecând pe lângă teatrul Alexandru Davila Pitești am văzut pe afiș o premieră cu titlul de mai sus spectacol inspirat după I. L. Caragiale. Ca vajnic caragialist m-am dus astăzi să văd acest spectacol. Știam la ce să mă aștept pentru că însăilările dramatice după schițele lui Caragiale mi-au încântat copilăria cu Birlic, Finteșteanu, Giugaru, Beligan, Marcel Anghelescu, apoi monstrul Caragiu, Marin Moraru, Cotescu, Rebengiuc, Mariana Mihuț.

Surpriza pe care ne-a oferit-o regizorul Bogdan Cioabă a fost un spectacol muzical dramatic. Au fost secvențe din schițe pe care le-am văzut anterior, ca de exemplu Două loturi, Petițiune, sau Căldură mare.

Ei bine actorii piteșteni s-au străduit să intre în pielea lui Lefter Popescu, al lui madam Protopopescu, al feciorului din dialogul absurd din strada Pacienții nr. 11 bis. 

N-a lipsit nici replica atât de actuală cu nevoia României de a avea: O tiranie ca-n Rusia!

Cum am mai spus, am urmărit momente muzicale, mai ales din repertoriul interbelic, cu un pianist și un violonist, care au susținut partea instrumentală cu cântăreți și apoi momente de balet, cu fete frumoase și talentate care ne-au bucurat și interesat când au dansat French Cancan! N-a lipsit nici cupletul lui Ionescu de la Iunion cu agațamentul pentru: o botină/din cea mai fină. 

Finalul a fost ca-n spectacolele de estradă spectaculos cu tara bum tara și cu versurile care amintesc de Paris și bonjour ca să se localizeze: Vino nene la Pitești/Unde viață ca-n povești. Și ca să completez și eu la aceste versuri: Lasă nene că se mai și exagerează!

Oricum un spectacol reușit, care ne arată cât de actual este Caragiale!

PS 

Ca să-mi strice ziua de teatru în Piața Primăriei era organizat un protest dubios cu iz de AUR.