Acest film pe care l-am văzut aseară și-mi
imaginam că l-am mai văzut, dar nu cred a fost determinat de vizionarea altui
film: Farewell to Europe. Credeam că acest film este ecranizarea
cărții cu același nume: Adio Europa a lui Stefan Zweig. Cartea
evoca Viena dinaintea Primului Război Mondial, filmul se referă la tribulațiile
scriitorului în America de Sud și sinuciderea lui.
Aveam poftă de o evocare a Imperiului
Austro Ungar și de Viena, unul din orașele mele preferate. Mă pregătesc să
primesc o carte despre această perioadă, am citit Omul fără însușiri al
lui Robert Musil
https://negutjoe.blogspot.com/2020/06/omul-fara-insusiri-de-robert-musil.html.
Așa că am căutat un film despre această
perioadă. Și am dat de Oberst Redl, titlul original al filmului din
1985 realizat de Istvan Szabo, unul din marii cineaști maghiari. Este despre
controversatul șef al contraspionajului austro-ungar, colonelul Alfred Redl,
care a spionat în favoarea Imperiului Țarist.
Imperiul Astro-Ungar este fondat prin
compromisul din 1867, prin care Împăratul Franz Josef devenea rege al Ungariei
și imperiul devenea bicefal. Acest imperiul al dinastiei Habsburgice a fost un
paradox al Europei Centrale. Habsburgii au devenit împărați ai Imperiului Roman
de Națiunea Germană până la complicațiile Războiului de 30 de ani și apoi în
secolul al XIX-lea cu ascensiunea Prusiei. După asediul Vienei de către otomani
în 1683, Habsburgii s-au reorientat și au recucerit Ungaria medievală și alte
teritorii printre care și Ardealul și Bucovina, din trupul Moldovei. Au
mai apucat și o ciozvârtă din Polonia, Polonia Mică, redenumită Galiția, care
cuprindea și Cracovia și Ucraina ruteană de vest. Imperiul Austriei, ulterior
Austro-Ungaria era un conglomerat de popoare din centrul și sud estul Europei.
Erau italieni, germani austrieci, cehi, unguri, slovaci, croați, sârbi, bosniaci,
români, polonezi, ruteni-ucraineni și peste tot evrei. În secolul XIX când apar
în Europa statele naționale, Austro-Ungaria avea ca vecini state care aveau
etnici care erau și sub drăguțul de împărat, lucru care făcea imperiul să trosnească
din toate încheieturile. Toate aceste date au făcut ca imperiul să se destrame,
să se prăbușească după Primul Război Mondial. Dacă austriecilor nu le-a păsat,
ungurii au rămas cu o mare rană considerându-se de drept stăpâni peste
teritorii locuite de alte etnii, unde ei erau doar stăpâni.
Filmul este făcut de un maghiar, cu
origine evreiești și drama evreilor din imperiu reiese din film. Chiar dacă
acceptați, plana o suspiciune asupra lor.
Alfred Redl este un personaj cu rădăcini
umile din Galiția, funcționar la o gară de lângă Lemberg-Lvov. Tatăl era
german, iar mama cu rădăcini ungurești. Micul Alfred accede la școala de cadeți
din Viena și are o ascensiune spectaculoasă în armata austro-ungară ajungând
șeful contraspionajului. Aici este un alt paradox care a condus la
supraviețuirea imperiului, se cultiva meritocrație! În loc de patriotism se
cultiva iubirea și admirația față de împărat!
Wikipedia îl consideră simbolul absolut al
trădării, a vândut toate secretele militare ale Austro-Ungariei Imperiului
Țarist pe bani grei, care îi permiteau să trăiască pe picior mare, bani care
l-au deconspirat. Culmea este că Redl a inițiat reforme și metode moderne de
urmărire a spionilor inamici, folosite apoi și împotriva lui.
Filmul este mai vag privind trădarea, el
apasă pe prietenia lui cu un baron maghiar, care trăda și el Imperiului Țarist
și tendințele homosexuale care l-au făcut obiectul șantajului spionajului
rusesc.
O figură negativă o face în film
Arhiducele Ferdinand, moștenitorul tronului care voia un război în Balcani care
să rezolve tensiunile imperiului și culmea asasinarea lui este momentul
declanșării războiului mondial. Este o scenă semnificativă a filmului în care
Arhiducele discută cu Redl despre devoalarea unui trădător din armata imperială
și pedepsirea lui exemplară. Arhiducele refuză pe rând pe toți, începând cu
unguri, ca până la urmă țap ispășitor să fie un rutean din Galiția, sau
în subtext zic eu, un român. Cam ăștia erau cei care nu aveau importanță pentru
politica imperiului.
Este interesant că în final, imperiul a
produs manifestări culturale de mare calibru, scriitori precum Musil, Zweig,
pictori precum Gustav Klimt, muzicieni precum Mahler, dar soarta lui era
pecetluită din cauza multi-etnicității și probabil și a politicilor de
deznaționalizare din partea maghiară a imperiului.
Unii spun că Imperiul Austro Ungar a fost
anticiparea Uniunii Europene. În niciun caz! Pentru că politicile de deznaționalizare,
existența unor cetățeni de rangul doi, antisemitismul au erodat definitiv
această alcătuire ciudat multinațională. Uniunea Europeană este cu totul
altceva!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu