Din nou despre Schimbarea la față a României de Emil Cioran

 

Prietenul parizian Julian mi-a trimis o copie foto a ediției princeps a cărții lui Cioran, Schimbarea la față a României. Am reușit finalmente să fac o conversie sub formă de text și apoi am convertit-o sub formă e-pub și am citit-o pe tabletă, cum fac de obicei. Conversia nu a fost total reușită, cu erori, dar în mare nu a schimbat conținutul cărții. Am în bibliotecă versiunea apărută la Humanitas apărută în 2001 și comentată de mine în 2013.

https://negutjoe.blogspot.com/2013/05/schimbarea-la-fata-romaniei-de-emil.html

Recitind versiunea originală mi-am dat seama că, vrea nu vrea Cioran, ediția originală este o altă carte.

Ce scrie Emil Cioran la ediția din 1990 Humanitas:

Am scris aceste divagații în 1935-36 la 24 de ani cu pasiune și orgoliu. Din tot ce am publicat în românește și franțuzește, acest text este poate cel mai pasionat și în același timp îmi este cel mai străin. Nu mă regăsesc în el, deși îmi pare evidentă prezența isterieie mele de atunci. Am crezut de datoria mea să suprim câteva pagini pretențioase și stupide. Această ediție este definitivă. Nimeni nu are dreptul s'o modifice.

E.M CIORAN

Paris, 22 februarie 1990

Am redat acest avertisment pentru a lămuri într-un fel diferența dintre originalul a cărui copertă apare în imagine și ediția rescrisă și tipărită la Humanitas din  1990.

Cartea pică bine, după ce am am avut ocazia în această vară să văd casa părintească a lui Cioran, construită de Iacov, bunicul său preot în Rășinari, vis a vis de biserica unde propovăduia, cu inscripția originală cu chirilice din 1843.

Cioran afirmă că a scos câteva pagini. Ei bine a suprimat un capitol întreg: COLECTIVISM NAȚIONAL. Sunt pagini în care admiră cele două revoluții cea hitleristă și cea bolșevică pe care le și propune României. Cred că Cioran nu a intuit dezastrele provocate de aceste două catastrofe care au marcat Europa prin Al Doilea Război Mondial și ocuparea Europei de Est și Centrale de către ciubotele bolșevice ale lui Stalin și asta probabil l-a umplut retrospectiv de rușine. 

A scos mare parte din paginile despre evrei, cu toate că sunt și opinii admirative despre această minoritate care la fel ca și rușii sunt popoare profetice. El proclamă inaderența evreilor pentru spiritul românesc și de aceea nu sunt acceptabili. 

Este dezamăgit că ardelenii lui, românii au fost timp de o mie de ani sub unguri și asta probabil din analiza dimensiunii geografice a Ungariei post Trianon și a României Mari. Remarcă singurele calități ale ungurilor: muzica țigănească, ceardașul și femeile! Pagini pe care le-a scos ulterior. Ba mai spune că mai bine a fost pentru cei din Principatele dunărene că au fost sub turci! Aoleu și aferim!

Vorbind despre vecini remarcă și dominația bulgară, a primului țarat, care ne-a influențat limba prin slavisme, religia ortodoxă și boierimea slavă care au menținut această limbă în biserică până în secolul al XVI-lea. 

Îmi amintesc că la Literatura Română am studiat perioada interbelică și se scria în manual despre curentul trăirist, dacă mi-aduc aminte fără exemplificări. Ei bine atât Mircea Eliade, Emil Cioran și de ce nu Mihail Sebastian ilustrează acest curent.

Când a scris această carte Cioran trecea printr-o perioadă febrilă, de un fierbinte patriotism. Cred că era influențat și de realitatea politică a momentului cu ascensiunea mișcării legionare. Cred că majoritatea intelectualilor vremii care au simpatizat și aderat la această mișcare s-au înșelat profund în privința scopurilor mișcării. Ei doreau o regenerare a României, de renunțarea la politicianismul ilustrat de Caragiale, dar Codreanu și ai lui erau la fel de ipocriți și demagogi ca liderii politici burghezi ai momentului. 

Din acest motiv majoritatea acestor intelectuali s-au rușinat ulterior de aderențele tinereții, mai ales și după dezastrul provocat de hitlerism și bolșevism.

Cioran a făcut și pasul de a deveni eseistul exemplar postbelic al Franței.

Vrea nu vrea Cioran la anii senectuții, așa gândea el atunci și de aceea este important să vedem evoluția gândirii sale citind versiunea originală a cărții Schimbarea la față a României.