Vintilă Horia

De câtva timp primisem un link la un documentar de spre Vintilă Horia. Acest scriitor a fost recent subiect al unor scandaluri ocazionate de faptul că primarul Segarcei, locul unde se născuse Vintilă Horia Caftangioglu se decisese să-li acorde titlul de cetăţean de onoare al localităţii. Am aflat că de fapt iniţiativa venise în urma unui mare chef organizat de autorităţile din Segarcea în memoria fiului celebru şi udat cu licorile celebre ale locului. La această iniţiativă au sărit în sus cei de la Institutul Wiesel, care nu puteau accepta comemorarea unui legionar şi fascist notoriu. Vintilă Horia a constituit şi subiectul unor mese rotunde organizate de Rareş Bogdan cu jurnalişti ignoranţi şi nepotriviţi cu consecinţa că Oana Stănciulescu a fost declarată neo-legionară şi s-a organizat un protest scris la iniţiativa numirii sale în conducerea TVR.

Mărturisesc că nu am citit nicio carte de Vintilă Horia, dar mă interesa personalitatea acestui scriitor celebru premiant Goncourt, de fapt singurul român onorat cu acest premiu, ce atrăsese admiraţia lui Mirea Eliade. Faptul că apăruseră Memoriile scriitorului, într-o ediţie îngrijită de Cristian Bădiliţă m-a făcut să-l contactez pe directorul Bibliotecii Judeţene Argeş ca să organizeze o conferinţă susţinută de Bădiliţă, locuitor al zonei de aici. Directorul s-a declarat extrem de reticent la iniţiativă aşa că l-am contact pe conferenţiar şi acesta mi-a spus că ar veni în Piteşti, dar nu la Biblioteca Judeţeană. Eu sper să găsesc pe cei de la Centrul Cultural ca să organizeze ei această conferinţă.

Să revin la documentar. Marilena Rotaru a făcut un lucru extraordinar luând un interviu lui Vintilă Horia, probabil înainte de decesul acestuia în 1992. De fapt cred că cei ca ea, sau precum Liiceanu care l-a intervievat pe Cioran au făcut un serviciu  deosebit memoriei româneşti pentru că au imortalizat prezenţa unora din cei mai importanţi intelectuali români din diasporă. Este frustrant că nu avem interviuri video cu Eliade de exemplu.

Ascultându-l pe scriitor mi-a revenit automat în mintea vocea lui Vintilă Horia, o voce uşor nazală, cu o sonoritatea plăcută şi specială. Şi cred mai mult ca sigur că l-am auzit pentru că a fost invitatul Europei Libere, prin Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu, iar mărturie stă un alt interviu radio din 1974 luat de Mircea Carp, de la acest post. Cred şi-mi aduc aminte vag că am citit, eram în 1960 într-a patra sau a cincea în România Liberă despre afacerea Vintilă Horia şi premiul Goncourt. Pelicula reţine finala în doi, cu un alt scriitor francez, aşteptând verdictul juriului Goncourt. Editorul de la Gallimard l-a anunţat pe scriitor după obţinerea premiului că Ambasada RPR, cum se numea atunci România îl invită pe scriitor la ambasadă, lovindu-se însă de refuzul net al scriitorului.  Şi ca urmare securitatea pune la cale un complot de defăimare al scriitorului. Vintilă  Horia a fost un om de dreapta, a scris la reviste precum Sfarmă Piatră, a fost apropiat de Nichifor Crainic, mentorul său de la Gândirea, are şi articole encomiastice dedicate lui Mussolini şi Hitler. Explicaţia era că fusese numit ataşat de presă la Roma în 1940. Dar între aceste articole fotocopiate din revistele vremii, securitatea a introdus, după spusele Monicăi Lovinescu, articole bătute la maşină care făceau apologia legiunii şi antisemitismului, care nu-i aparţineau. Ironia sorţii face ca să fie demis de la postul de la Roma chiar de guvernul legionar! Este numit ulterior în diplomaţie la Viena. Atunci apare şi o informaţie falsă din zona SSI că ar fi fost legionar. Acelaşi serviciu secret reexaminează şi-l exonerează pe Vintilă Horia de acuze. Se pare că tatăl său fusese numit într-o instituţie coordonată de legionari şi că un văr al său a fost cu adevărat legionar. Era o confuzie de persoană, prenume diferite dar acelaşi nume, Caftangioglu.  

Documentarele, de fapt sunt două îi prezintă viaţa şi activitatea şi este evocat de diverşi. Este şi un bătrân fost coleg de liceu, Dumitrescu, poet care fusese acuzat la cadre că avea legături cu Vintilă Horia, el şi alţi prieteni spunea că-l iubesc pe Horia şi ei, tâmpiţii au înţeles codoşlâcuri homosexuale.

Este evocat de Pan Vizirescu cu care fusese coleg la Ministerul Propagandei condus de Crainic. O amintirea interesantă o face şi conu’ Alecu Paleologu, care-l cunoscuse în 1938 la Universul Literar şi îi lăsase o excelentă impresie. L-a revăzut în 1990 la Paris când Paleologu a fost ambasadorul golanilor! Impresia era din nou excelentă, toţi vorbesc de vocea lui specială, erau de data asta doi oameni bătrâni, dar rămăseseră tineri în idei. 

Apoi sunt personalităţi argentiniene şi spaniole care l-au cunoscut, inclusiv un Stan Popescu, profesor şi preşedinte al unei asociaţii de economişti din Argentina. Evocările sunt unanime în a sublinia personalitatea de excepţie a lui Vintilă Horia, inclusiv admiraţia lui Werner Heisenberg, Horia având preocupări în domeniul filosofiei ştiinţei. 

Dar argumentele cele mai puternice în favoarea lui Vintilă Horia le fac profesorii mei de etică şi est-etică de la Europa Liberă, Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu. Ierunca spunea despre Horia că a fost un om de dreapta, maurassian, nu o dreaptă agresivă şi criminală ca cea legionară, ci spirituală.

Deci orice ar spune defăimătorii mărturiile celor doi rămân ca adevăr indiscutabil!

De aceea este necesar să analizăm personalităţile noastre intelectuale şi culturale cu toate impulsurile nereprimate şi nu totdeauna inteligente ale tinereţii, dar trebuie să-i punem la locul potrivit în galeria marilor personalităţi care cinstesc  numele de român.

Şi Vintilă Horia face parte cu multă cinste din galeria marilor noastre personalităţi şi a le ignora este mai mult decât o crimă, este o greşeală!

Vă ofer şi linkul cu documentarele dedicate lui Vintilă Horia

https://www.youtube.com/watch?v=Gj3f7bwXLAo