Editorii de la
Humanitas au recuperat încă doi ani de jurnal ai Monicăi Lovinescu, care în
finalul jurnalului din anul 2000 spunea că riscă să scrie un jurnal al bolilor
cuplului Monica Lovinescu - Virgil Ierunca.
Adevărul este că după
trecerea vârstei de 80 de ani sănătatea celor doi este din ce în ce mai
precară.
Cu ce se ocupă Monica
Lovinescu? Cu vanităţile absolut minore ale scriitorilor din patrie. Este
vizitată de Bădiliţă, apreciat de doamna Lovinescu, oare ce ar spune acum când acelaşi
Bădiliţă este respins de gruparea boierilor minţii? Sau cum ar aprecia
prostituarea de azi în faţa lui Traian Băsescu a autorului ei preferat, Gabriel
Liiceanu care atunci redebutează cu Uşa
interzisă ca scriitor nu doar
eseist. Monica Lovinescu se bucură că Liiceanu a scris această carte, citeşte
cărţi româneşti, încearcă să-i împace pe diverşi, se depărtează şi mai tare de
Goma, care trăieşte şi azi izolat la Paris.
Se desprinde ceva din
cartea Monicăi Lovinescu privind apărarea memoriei şi operei lui Mircea Eliade,
faptul că mai tânărul Culianu şi-a cancerizat maestrul şi l-a denigrat, în
contextul apariţiei lui Ravelstein a
lui Saul Bellow, roman în care Mircea Eliade - Grielescu are parte de un portret
sinistru, ca răzbunare pe fosta soţie româncă, Alexandra Bagdasar. Culianu a
fost un autor minor, care are o declaraţie absolut iresponsabilă, că nu s-a creat în vremea comunismului nimic
valabil în literatura română. Nu dau doi bani pe Culianu, mai ales şi
dintr-o relatare în care l-a trata sub orice critică pe un alt român interesat
de filosofie şi religie, care dorea să studieze cu Eliade. Tipic românesc, să
moară capra vecinului!
Monica Lovinescu
detestă Dilema, apreciind 22, dar nu ştie ce au devenit între
timp aceste reviste, 22 o revistă de partid şi Traian Băsescu, iar Dilema,
între timp Dilema veche, cea mai
bună şi echilibrată revistă din România. Cu toate acestea o suspectează de
anumite partis-pris-uri pe Gabriela Adameşteanu, percepută cam stângistă.
Doamna Lovinescu
rămâne o conservatoare autentică, mefientă la tentaţii stângiste de recuperare
a trecutului comunist mai ales în vest!
Păcat că a dispărut
atât de repede, luciditatea ei ar fi frânat derapajele unor intelectuali români
tentaţi de distincţii calpe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu