Episoadele sunt cam de o oră jumătate. Unele se inspiră din romanele lui Sir Arthur Doyle, cum este primul A study în Pink după A study în Scarlet. Poliția Scotland Yard este prezentă prin detectivul Greg Lestrade (Rupert Graves). Inovația serialului este faptul că Sherlock are un frate mai mare, care veghează asupra fratelui său. Mycroft ( Mark Gatiss, care este și realizator al serialului), care deține un post important în Guvern, este șef la contraspionaj, MI5! Cuplul Holmes Watson rezolvă mai multe crime dificile, dar apoi totul are mai mult de a face cu spionajul și contraspionajul. Serialul mai o are pe Molly Hooper (Louise Brealey), patolog de la morgă care îl sprijină pe Holmes în analizele lui detectivistice. Apare evident și inamicul său periculos Jim Moriarty (Andrew Scott). În finalul sezonului doi Moriarty îl amenință pe Sherlock că dacă nu se sinucide prietenii lui vor fi uciși și se sinucide. Sherlock, cu ajutorul lui Mycroft își pune în scenă sinuciderea sa simulată prin căderea de pe acoperișul spitalului St. Bartholomew, fără știrea lui Watson. Când reapare în sezonul trei, îl umple de furie pe Watson, care îl și pocnește. Apare acum Mary Marston de care Watson se îndrăgostește și se însoară cu ea. Mar rămâne gravidă și va naștere unei fetițe Rosamunde Mary. Mary are un trecut tenebros, într-un episod îl împușcă pe Sherlock, dar acesta scapă pentru că îi provocase o rană care nu este mortală. Mary moare însă împușcată când îl protejează pe Sherlock. Sezonul final pică într-o fază de mister cumplit, are aerul gotic al romanelor de groază. Unele mistere nu sunt clar rezolvate. Apare și o soră, Eurus a fraților Holmes, închisă de Mycroft într-o pușcărie de maximă siguranță, care îi permite totuși o întrevedere cu Moriarty.
În Imdb este dat cu o notă maximă de 9, dar finalul m-a dezamăgit, față de primele două sezoane, excelente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu