Balcic de Lucian Boia

Cu această carte Balcic - Micul Paradis al României Mari de Lucian Boia am terminat cărţile cadou de Moş Crăciun.

Lucian Boia dedică această carte unei localităţi din Cadrilater, porţiunea din Dobrogea de sud care a luat-o România de la Bulgaria după Războiul Balcanic din 1913.

De fapt atunci când România a primit Dobrogea în 1877 în schimbul judeţelor de sud al Basarabiei, citind memoriile lui Carol I, acesta spune că negociase ca Toată Dobrogea să revină României dra interesele Prusiei ca să instaleze un rege prusac în Bulgaria a împiedicat România să primească întreg teritoriul. Acesta cuprinde două judeţe, Durostor şi Caliacra.

Un geograf a descoperit frumuseţea acestei zone a Balcicului pe care a denumit-o Coasta de Argint.

Cel care descoperă frumuseţea zonei este Alexandru Satmary fiul lui Carol Pop de Satmary, fotograf şi pictor ungur care a venit în România şi s-a ataşat curţii regale a lui Carol I. Frumuseţea şi aerul oriental al zonei a fost descoperit apoi de pictorii români care au făcut o dragoste instantanee pentru aceste locuri.

Deşi Balcicul a fost modernizat târziu, s-a instalat lumină electrică şi canalizare de abia prin 1933-19935, intelectualii s-au ataşat de aceste locuri splendide. Toţi marii pictori ai vremii în frunte cu Tonitza au pictat aici peisaje marine şi mai ales figuri orientale de turcoaice şi turci.

Primarii care au dezvoltat zona şi şi-au legat numele de aceste locuri au fost Octav Moşescu care s-a însurat cu bulgăroaica Penca şi istoricul de mai târziu George Fotino.

Însă personalitatea care a ridicat locul pe un piedestal depăşind celelalte zone marine ale României a fost Regina Maria. Ea a construit castelul Tenha Juvah - Cuibul Liniştit.

Apoi mulţi intelectuali români şi demnitari români şi-au construit vile, la fel ca la Sinaia. Arhitecta care a proiectat aceste vile superbe este Henrieta Delavrancea Gibory, sora pianistei Cella Delavrancea fiice ale scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea. Şi-au făcut vile acolo Eliza Brătianu, soţia lui Ionel Brătianu, prim ministru al României Mari, Ion Pillat şi alţii.

Însă toate lucrurile bune au un sfârşit. În 1940 îndemnaţi de Germania, bulgarii au cerut României înapoi Cadrilaterul. Era perioada când se negocia soarta Transilvaniei şi diplomaţii români au negociat slab. Ei cerea ca să rămână României Silistra şi Balcicul, dar bulgarii n-au acceptat. Şi aşa a dispărut în perioada comunistă amintirea unui loc minunat al artiştilor români. Atunci când erau amintite tablourile despre Balcic era denumite peisaje marine. Culmea că proprietăţile din Balcic au rămas proprietarilor Români, fiind în final cedate autorităţilor bulgare. 

Se pare că în amintirea Balcicului intelectualitatea subţirea a României comuniste s-a mutat în satul 2 Mai, într-un loc la fel de exotic, unde se făcea nudism şi beţii intelectuale în atmosfera condiţiilor de viaţă la case cu minim de confort.

Acum cu redeschiderea Cuibului Liniştit al Reginei Maria ca muzeu zona este plină de români şi bulgarii care refuzau să înveţe româneşte în interbelic oferă românilor servicii în româneşte.

Balcic rămâne o pată de culoare exotică în istoria  artistică a României.