După cum spuneam mai
demult am început acum aproape 3 săptămâni lectura acestui tratat de istorie.
Egiptul Antic este
statul cu cea mai îndelungă existenţă, aproximativ 3000 de ani. A avut şi
momente când a fost cucerit de hicsoşi popor semit pe la 1650 î Cr., apoi a
fost cucerit de libieni care şi-au instalat propria dinastie pe la anul 1000 î.
Cr., apoi a devenit satrapie persană fiind cucerit pe la 500 î. Cr. ca să dispară
după stăpânirea romană.
Singurele stat care
se poate compara ca vechime sunt China, care a fost cucerită şi ea de străini,
dar şi de Japonia care a avut o existenţă independentă cu 1000 de ani î. Cr.
În Europa state ce
existenţă îndelungată şi care au rămas independente sunt în primul rând Anglia,
Franţa, apoi Imperiul German cu urmaşul Imperiu Habsburgic, Spania, şi cele
două imperii cel Otoman, şi cel Rus după ce au stat 3 secole sub stăpânirea
tătarilor.
Revenind la Egiptul
Antic, el este un dar al Nilului, acum 5500-6000 de ani, clima s-a schimbat în
zona Egiptului Superior de lângă prima cataractă. Zona era bătută de ploi acolo
existând zonă verde de savană unde erau crescători de animale. Dar ploile s-au
mutat mai al sud spre Podişul Etiopian şi oamenii s-au strâns pe Valea Nilului
unde revărsările fluviului permiteau dezvoltarea agriculturii. Din acest motive
statul dezvoltate pe această zonă şi cel din zona inferioară a Egiptului
Inferior s-au reunit sub Narmer sau Menes (greceşte) cam în anul 3000 î. Cr.
Acest faraon întemeietor reuneşte toată vale şi delta Nilului într-un singur
stat. Dar ca să existe un stat el trebuie să fie administrat. Şi ca să fie
administrat trebuie înregistrate recoltele de grâne, numărul de animale. Şi din
acest motiv a apărut scrisul şi istoria, pentru că documentele scrise mai vechi
nu sunt. În Orientul apropiat în Sumer au fost oraşele stat care foloseau
cuneiforme şi în Egipt hieroglifele.
Egiptul este o
civilizaţie extraordinară de mari constructori, matematicieni şi astronomi..
Pentru că singura minune a lumii antice care rezistă şi azi sunt piramidele.
Prima este piramida în trepte lui Djoser din Sakkara. Au urmat piramidele
clasice prima şi cea mai mare este a lui Khufu - Keops, care a fost cea mai
mare şi înaltă construcţie până la Turnul Eiffel, având 146 de metri şi orientare
geografică şi astronomică precisă. Ea a fost construită de echipe de
constructori nu de sclavi cum se acredita. De fapt toată viaţa lui, timp de
două decenii, faraonul Khufu şi-a dedicat-o construcţiei piramidei. Şi aici
începe explicaţia acestor monumente. Ele erau dedicate faraonului care era un
zeu în viaţă şi care îşi pregătea monumentul pentru viaţa de apoi.
âCu timpul s-a
renunţat la piramide şi mormintele s-au construit în Valea Regilor în Egiptul
Superior. Dar şi aceste morminte erau bogat împodobite având extrem de mult aur
îngropat acolo. Asta a fost nenorocirea lor pentru că dinastiile libiene au
început jefuirea lor sistematică pentru întreţinerea armatelor de mercenari, la
sfârşitul anilor 1000 î. Cr. Doar mormântul lui Tuthankamon a scăpat nejefuit
şi astăzi lumea admiră ce însemna un monument funerar în Egiptul Antic, s-ar
părea că ar mai exista şi alte morminte ascunse, nedescoperite încă.
Alte moment celebru
al Egiptului este bătălia din Orientul Apropiat a faraonului Tutmoses al
III-lea cu regele Kadeşului la Megiddo, care a rămas în Biblie ca bătălia
Armageddonului.
Alt faraon faimos de
la 1250 î. Cr este Ramses al II-lea care a purtat o mare bătălie tot în
Orientul Apropiat cu Imperiul Hittit la Kadeş.
Ramses al II-lea a
fost un alt mare constructor, monumentele sale stau şi azi mărturie. Tot în
vremea lui se petrece şi Exodul biblic neconsemnat în analele egiptene, cum de
fapt nu sunt însemnări despre Isus. Evreii au plecat de fapt în bejenie,
nefiind în sclavie, ei erau angajaţi cu simbrie în Egipt.
Un alt moment important
este cucerirea lui Alexandru cel Mare, întemeierea Alexandrie marele port la
Mediterană şi ultimei dinastii de faraoni de origine greacă, Ptolemeii.
Istoria Egiptului se
termină cu Regina Cleopatra, amantă a lui Caesar şi a lui Marc Antoniu, învins
de fondatorul Imperiului Roman Octavian.
Şi aşa se termină
glorioasa istorie a Egiptului Antic. Egiptul Antic are în el toate formele spre
care vor evolua şi statele moderne, atât imperiile multinaţionale cât şi
statele naţionale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu