Cronica de Cotroceni de Adriana Săftoiu

Recunosc că această carte am obţinut-o pe net sub forma PDF. Oricum voiam să o cumpăr, cum am luat azi cartea lui Boia, Cum s-a românizat România.

De ce eram interesat de carte? Oricum îl ştiam de Băsescu demult. Îl detestam pentru modul cum a dărâmat şi şantajat guvernul Ciorbea. Dar în 2004 în toamnă când a devenit candidatul DA eram atât de entuziasmat pentru că avea şanse împotriva gigantului PSD şi a lui Năstase, comparabil cu scrâşnitorul Stolojan. Aşa că am militat pentru el cu hotărâre, cum am fost toţi liberalii din Piteşti şi cred că şi de aiurea!

Adriana Săftoiu avea o istorie cu acest politician de mare succes. Ea a fost purtătoarea lui de cuvânt când era la Ministerul Transporturilor. A continuat să fie lângă el şi la Primăria Capitalei şi apoi când a devenit preşedinte.

Am citit şi părerile cam arogante ale doamnei Alina Mungiu Pippidi care vrea să arate că şi domnia sa a avut merite privind ascensiunea lui Băsescu şi cam încearcă să scoată basma curată pe unii din intelectualii lui Băsescu. Opinia mea despre Teodor Baconschi este că este un teolog deosebit, dar în politică se  comportă ca un porc nesimţit şi ca o slugă jenantă.

Pentru că cel mai rău ies din carte chiar intelectualii lui Băsescu! A reuşit să le gâdile vanităţile ca nimeni altul, iar ei să se îmbete cu apă rece, chiar dacă unii nu s-au ales cu mai nimic.

Văd că acum şi H.R. Patapievici respinge vehement eticheta de parcă i s-ar spus jidan (cuvintele sale!), uitând editorialele scârboase şi partizane din Evenimentul Zilei.

Doamna Săftoiu spune că aceşti intelectuali au căzut într-o admiraţie vecină cu hipnoza pentru personalitatea lui Băsescu, acesta nefăcând mari eforturi să-i cucerească. Le-a oferit unora sinecuri pe care nu le mai recunosc acum.

Unul este pestilenţialul Mircea Mihăieş.  Acesta l-a acuzat de sinecurisme pe Radu Călin Cristea, uitând că a  huzurit 8 ani ca vicepreşedinte ICR, plimbându-se pe la Ne York când îi voiau muşchii!

Doamna Săftoiu îl prezintă aşa cum este, un fel de Dr. Jekyll şi Mr. Hyde. Adică un om cu lumini şi umbre. Probabil că Traian Băsescu a fost, pentru că nu mai este, cel mai adaptat animal politic român, cu instincte pe care alţii nu le posedă. Cucerea prin limbajul frust de om trăit prin porturi, avea o replică instantanee. A câştigat toate confruntările politice, inclusiv referendumul din 2012, unde a cam rămas prostit de unanimitatea respingerii, chiar dacă n-a fost depăşit jumătatea din electoratul românesc!

Marile lui succese au fost cele externe, axa Bucureşti Londra Washington care i-a asigurat sprijinul acestor importanţi factori externi. A fost obsedat de unificarea cu Basarabia a făcut paşi, dar deocamdată mingea este la Chişinău.

Partea întunecată este legată de accederea la fotoliul prezidenţial. Dintr-odată s-a transformat, nu a mai recunoscut pe nimeni, nimeni nu-i mai era apropiat şi au zburat ce-i care foloseau familiarisme ca de exemplu: Traiane. Este clar că boala lui Băsescu este megalomania. Asta l-a determinat să-şi asume tăierea salariilor şi a pensiilor în mai 2010. Asta a fost suportată de români, dar jignirea în direct a lui Arafat a detonat reacţia populară vehemente. Nu i-a ajuns că i-a umilit cu tăiatul salariilor, dar a avut grijă să-şi mai bată şi joc de ei şi mămăliga a explodat.

Pe baza asta şi-a făcut calcule imbecile Ponta cu referendumul din 2012, organizat în plină vacanţă de vară cu oameni interesaţi de concediu nu de politică.

Cartea povesteşte cum l-au părăsit toţi consilierii emeriţi, Pleşu, Renate Weber şi apoi chiar autoarea. Tentaţia lui Băsescu de  a deveni un fel de purtător de cuvânt la tocşouri i-a diminuat influenţa. 

Un alt personaj care i-a influenţat în rău cariera a fost evident Elena Udrea. Din păcate tabloidele şi tocşourile de părerişti au exagerat această secţiune. Oricum Udrea a fost o piază rea a lui Băsescu. Ultimul său succes notabil a fost scorul incredibil din 2008 al PDL 33%.

Arte dreptate doamna Săftoiu, suntem conduşi de bolnavi, la Băsescu a fost sindromul puterii absolute , a unui fel de Dumnezeu. Noroc că România nu este Rusia lui Putin!

Oricum lectura acestei cărţi este utilă pentru cei interesaţi de politică şi politicieni, Traian Băsescu ilustrează la modul absolut acest gen!
Apocalipsa lui Băsescu.....